Problema lui Alan Greenspan este că nimeni n-a uitat că în 2005, cu aproximativ un an înainte s-o ia la vale piaţa imobiliară din SUA, dânsul a spus:
"These increasingly complex financial instruments have contributed to the development of a far more flexible, efficient, and hence resilient financial system than the one that existed just a quarter-century ago."
Deci Greenspan a crezut că instrumentele financiare din ce în ce mai complexe sunt imune la crize. Aşa. Isteţ omul. E ca şi cum aş spune că eu scriu mai corect în limba română atunci când încerc să scriu texte mai complexe. Adevărul este că, la fel ca şi româna mea, instrumentele financiare nu sunt mai bune doar pentru că sunt complexe. Oricine care-mi citeşte blogul şite că am dreptate.
Apoi mai era şi planta aceea din Texas, Bush, care le-a permis băncilor să se bage în comerţul cu aceste instrumente financiare "mai stabile şi mai eficiente" cu explicaţia că dumnealui - care şi-a primit educaţia economică citind frunze de ceai - crede într-o piaţă care se autoreglează dacă este lăsată în pace. Deci, copii, această lecţie ne arată că doi idioţi nu fac împreună cât face un om inteligent. Intenţionat sau neintenţionat, nu contează, s-a ajuns ca oamenii de rând să garanteze eşecul speculanţilor cu plata de impozite; cum credeţi că sunt finanţate pachetele guvernamentale pentru stabilirea sistemelor financiare? Aţi ghicit corect! Din buzunarul vostru. Felicitări! Faceţi parte din soluţie şi nu din problemă...
Am deviat un pic de la subiect - iată linkul spre articolul legat de Greenspan de pe blogul lui Paul Krugman.
B.
