Am o vorbă; în situații când am de ales între două chestii și este cam 50/50 că alegerea mea este una adecvată, tind să aleg greșit în proporție de 80 %. Nu mă credeți? Iată, ieri am pățit-o din nou.
Ieri dimineață, când am ieșit din scara blocului, am observat că picură puțin. Pentru-n moment m-am oprit și m-am gândit dacă nu cumva ar trebui să mă întorc acasă după o umbrelă. Fiindcă doar picura am renunțat la umbrelă. M-am gândit că și așa este doar o plimbare de cinci minute până la stația de tramvai.
Așadar am reluat mersul spre stația de tramvai și, bineînțeles, cu vreo 60 sau 70 de metri înainte să ajung la stație, adică un sandwedge de 60 de grade pentru cei pasionați de golf, cineva a deschis robinetul și a dat drumul la o ploie torențială. 15 metri mai târziu, adică un put lung ca să mă-nțeleagă și golferii, am fost ud loarcă. Fiind mereu optimist, că doar așa mă cunoașteți, și în același timp clujean, am gândit cu calm:
”Nu-i bai, cumpăr o umbrela de la chioscul de unde-mi iau cafeaua când schimb tramvaiul.” Și așa am și făcut.
Am ajuns la facultate, am stat vreo trei ore cu niște colegi, la rândul lor uzi loarcă, și am văzut dacă nu cumva putem descoperi ceva ce cu toții știam că scrie în cartea care o folosim în acel curs. Pedagogia modernă este uneori un mister mai mare decât misterele matematicii. În fine; la 11.45 ne-am adunat catrafusele să mergem să mâncăm prânz. Bineînțeles că eu am fost pregatit cu umbrela. Când am ieșit din clădire am dat de un cer care-și bătea joc de umbrela mea de cinci euro; niet nori și niente ploaie. Soare și păsări care unii ar spune că-mi cântau, dar eu sunt sigur că râdeau de mine.
Însă eu nu am fost surprins, doar mi-am luat umbrelă. Și dacă nu-mi luam umbrela, cu siguranță ploaia ar fi continuat până la epuizarea tuturor norilor de pe planetă. Știți însă care este secretul unei vieți frumoase chiar și atunci când ești ghinionist?
Să nu stai în situații 50/50...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu