Va mirati ca nu mai scriu pe blog? Stiu! Si eu sunt la fel de uimit. Dar chiar nu stiu despre ce sa scriu. Vremea este minunata dar mi-e nu-mi prea pasa. Sunt prea ocupat ca sa stau si sa-mi pierd vremea langa o balta mancand inghetata.
Ma gandeam acum cateva zile cat de liber ma simt acuma cand m-am resemnat la faptul ca nu-s ca ceilalti si ca sunt genul care mereu danseaza ca si cum nimeni nu-l vede, asa cum mi s-a sugerat de ziua mea. Acest lucru este cu doua taisuri.
Care sunt sperantele mele pe viitor? Sunt multe! Pe lista se afla si speranta ca va veni si vremea cand nu mai sunt atat de blazat.
B.
marți, 30 iunie 2009
duminică, 28 iunie 2009
miercuri, 24 iunie 2009
marți, 23 iunie 2009
luni, 22 iunie 2009
O zi destul de frumoasa
Desi stau in casa desi afara in sfarsit a venit vara. Scriu un raport de 5 pagini despre gauri negre; trebuie sa zic ca au fost zile mai rele. Subiectul este interesant, muzica este buna si afara este senin. Problema este ca nu am cum sa ma limitez la 5 pagini fiindca este atat de multa informatie despre acele gauri si toata este atat de fascinanta incat as putea scrie 100 de pagini.
Apropo de fizica - cititi acest articol desore un material care poate sa conduca energie fara sa se incalzeasca. Cei car le place sf stiu de ce...
B.
Apropo de fizica - cititi acest articol desore un material care poate sa conduca energie fara sa se incalzeasca. Cei car le place sf stiu de ce...
B.
Suedia - campioana violurilor
Am citit azi un articol despre cresterea alarmanta a violurilor in Suedia. Tara se afla in topul european in aceasta statistica. In opinia mea, violul este printre cele mai horibile lucruri ce poti sa-i faci cuiva. Nu exista nici o scuza. Un barbat care comite asa ceva, este mai josnic decat un simplu animal si si-a consumat orice drept sa traiasca intre oameni. Articolul il puteti gasi aici.
Intr-adevar, este foarte alarmanta aceasta crestere, dar ma intreb daca nu cumva cresterea depinde si de faptul ca ceea ce s-a schimbat este frecventa raportarilor de violuri si nu neaparat numarul total de violuri? Eu nu stiu, dar ma intreb asta deoarece stiu ca la moment dat cateva partide politice aveau aceasta tema pe agenda, adica asigurarea drepturilor femeilor violate in sistemul judiciar suedez.
La fel ca toate infractiunile si violul, poate chiar mai ales violul, are un numar negru - un numar care nu se raporteaza la politie din diverse motive. Poate ca victima nu crede ca are rost sau poate ca-i este rusine si vrea sa uite cat mai repede - lucru care este de inteles. Ultimul deceniu feminismul in Suedia, cu Gudrun Schyman si partidul FI in frunte, au avut destul de mult spatiu pe scena mediatica. Unul dintre lucrurile pe care dansele le-au iluminat este rusinea unei femei care a fost violata si cum aceasta rusine se manifesta intr-un numar destul de mare de violuri neraportate la politie. Acea rusine si umilinta simtita de o femeie violata rezulta in multe violuri neraportate in comparatie cu alte tipuri de infractiuni.
Fiind barbat, nu-mi pot imagina cat de horibil este, si nici nu pretind sa inteleg cum se simte o femeie violata. Realizez totusi ca pentru multe femei - cele care aleg sa nu raporteze violul - este vorba de dorinta de uita cat mai repede, si ele considera asadar ca un proces juridic ar fi contraproductiv. Multe femei nu vor sa treaca printr-un proces juridic cu anchete care inevitabil va invada intimitatea personala si, mai ales, sa-l confrunte din nou pe cel care a violat-o. Ganditi-va cum se simte victima atunci cand tribunalul alege, asa cum era "la moda" mai demult, sa-l creada mai des pe barbat decat pe femeie. Aceasta problema este foarte delicata fiindca de multe ori probele tehnice, daca intr-adevar exista, pot fi contestate si tot procesul se rezuma la cuvantul femeii contra cuvantul barbatului.
Prin a spune ca in nici un caz n-ar trebui sa-i fie rusine unei femei daca este violata si ca anchetele facute de politie in aceste cazuri trebuie facute cu mai multa sensibilitate catre victima, doamna Schyman, impreuna cu miscarea feminista, au avut un rol foarte important in schimbarea atitudinii tribunalelor Suedeze visavi de violuri. Se pare ca munca lor a dat roade. Eu personal cred ca acest este motivul in spatele cresteri alarmante a violurilor in Suedia. Cred pur si simplu ca aici o femeie vioalata raporteaza la politie mai des decat in alte tari. Nu cred ca se comit mai multe violuri per capita, sau ca a luat-o razna barbatul suedez, ci cred ca numarul neraportat a violurilor a scazut. Ar fi foarte interesanta o cifra care sa arate raportul intre violurile raportate la politie si cele neraportate. Cred ca aceasta cifra ar da inca o nuanta articolului. Daca intr-adevar este asa ca numarul violurilor neraportate a scazut, atunci este un lucru bun, si, desi nu-mi place de dansa in general, trebuie sa recunosc ca aici Gudrun Schyman a facut un lucru bun.
Sunt sigur ca multi dintre cei care au citit articolul se gandesc ca si fetele trebuie sa-si asume o responsabilitate fata de propriul comportament. Deobicei cei care gandesc asa sunt barbati care au pareri foarte ferme, si foarte expirate, despre cum o femeie ar trebui sa se compoarte si care este locul ei in casa, in societate si in comparatie cu barbatul. O femeie nu are acelas drept ca un barbat sa faca ce vrea si cu cine vrea si, mai ales, CAND vrea? Nu exista scuze. Nu inseamna nu. Punct.
De fapt, aceasta problema nu n-are nici o legatura cu femeia, ea nu poate fi invinuita in nici-un fel. Problema provine in totalitate din lipsa de respect din partea barbatului fata de femeie, iar acest lucru este ceva ce inveti acasa.
B.
Intr-adevar, este foarte alarmanta aceasta crestere, dar ma intreb daca nu cumva cresterea depinde si de faptul ca ceea ce s-a schimbat este frecventa raportarilor de violuri si nu neaparat numarul total de violuri? Eu nu stiu, dar ma intreb asta deoarece stiu ca la moment dat cateva partide politice aveau aceasta tema pe agenda, adica asigurarea drepturilor femeilor violate in sistemul judiciar suedez.
La fel ca toate infractiunile si violul, poate chiar mai ales violul, are un numar negru - un numar care nu se raporteaza la politie din diverse motive. Poate ca victima nu crede ca are rost sau poate ca-i este rusine si vrea sa uite cat mai repede - lucru care este de inteles. Ultimul deceniu feminismul in Suedia, cu Gudrun Schyman si partidul FI in frunte, au avut destul de mult spatiu pe scena mediatica. Unul dintre lucrurile pe care dansele le-au iluminat este rusinea unei femei care a fost violata si cum aceasta rusine se manifesta intr-un numar destul de mare de violuri neraportate la politie. Acea rusine si umilinta simtita de o femeie violata rezulta in multe violuri neraportate in comparatie cu alte tipuri de infractiuni.
Fiind barbat, nu-mi pot imagina cat de horibil este, si nici nu pretind sa inteleg cum se simte o femeie violata. Realizez totusi ca pentru multe femei - cele care aleg sa nu raporteze violul - este vorba de dorinta de uita cat mai repede, si ele considera asadar ca un proces juridic ar fi contraproductiv. Multe femei nu vor sa treaca printr-un proces juridic cu anchete care inevitabil va invada intimitatea personala si, mai ales, sa-l confrunte din nou pe cel care a violat-o. Ganditi-va cum se simte victima atunci cand tribunalul alege, asa cum era "la moda" mai demult, sa-l creada mai des pe barbat decat pe femeie. Aceasta problema este foarte delicata fiindca de multe ori probele tehnice, daca intr-adevar exista, pot fi contestate si tot procesul se rezuma la cuvantul femeii contra cuvantul barbatului.
Prin a spune ca in nici un caz n-ar trebui sa-i fie rusine unei femei daca este violata si ca anchetele facute de politie in aceste cazuri trebuie facute cu mai multa sensibilitate catre victima, doamna Schyman, impreuna cu miscarea feminista, au avut un rol foarte important in schimbarea atitudinii tribunalelor Suedeze visavi de violuri. Se pare ca munca lor a dat roade. Eu personal cred ca acest este motivul in spatele cresteri alarmante a violurilor in Suedia. Cred pur si simplu ca aici o femeie vioalata raporteaza la politie mai des decat in alte tari. Nu cred ca se comit mai multe violuri per capita, sau ca a luat-o razna barbatul suedez, ci cred ca numarul neraportat a violurilor a scazut. Ar fi foarte interesanta o cifra care sa arate raportul intre violurile raportate la politie si cele neraportate. Cred ca aceasta cifra ar da inca o nuanta articolului. Daca intr-adevar este asa ca numarul violurilor neraportate a scazut, atunci este un lucru bun, si, desi nu-mi place de dansa in general, trebuie sa recunosc ca aici Gudrun Schyman a facut un lucru bun.
Sunt sigur ca multi dintre cei care au citit articolul se gandesc ca si fetele trebuie sa-si asume o responsabilitate fata de propriul comportament. Deobicei cei care gandesc asa sunt barbati care au pareri foarte ferme, si foarte expirate, despre cum o femeie ar trebui sa se compoarte si care este locul ei in casa, in societate si in comparatie cu barbatul. O femeie nu are acelas drept ca un barbat sa faca ce vrea si cu cine vrea si, mai ales, CAND vrea? Nu exista scuze. Nu inseamna nu. Punct.
De fapt, aceasta problema nu n-are nici o legatura cu femeia, ea nu poate fi invinuita in nici-un fel. Problema provine in totalitate din lipsa de respect din partea barbatului fata de femeie, iar acest lucru este ceva ce inveti acasa.
B.
sâmbătă, 20 iunie 2009
Roswell, New Mexico
Video-ul de mai jos explica ce s-a intamplat 1947 in Roswell, New Mexico. Acest video ar trebui sa puna punct la toate teoriile conspiratorice despre extrateresti. Da, intr-adevar, a existat o musamalizare. Dar nu pentru ca au descoperit extrateresti. A fost altceva. Acest clip face parte din cursul "Physics for future presidents" la universitatea Berkeley. Este un curs de fizica pentru studenti care nu au fizica ca domeniul principal de studii.
vineri, 19 iunie 2009
O intrebare de fizica
Am o intrebare legata de fizica. As vrea sa-mi explice cineva de ce situatia pe care am s-o descriu mai jos nu este posibila. Sunt foarte constient ca sunt foarte limitat in acest domeniu si din acest motiv sper ca cineva sa ma ajute si sa-mi clarifice anumite intrebari. Aceste intrebari le-am avut de ceva vreme si nu scap de ele. Sunt sigur ca cineva deja sa gandit la ceea ce am sa scriu si ca exista motive pentru care nu se poate, iar eu sper ca cineva poate sa ma ilumineze si pe mine. Aceasta situatie mi-a venit in cap prima data cand am citit ca viteza luminii este 300 000 km/s indiferent de viteza observatorului. Viteza luminii este intotdeauna 300 000 km/s si asta nu se negociaza. Ok - acum urmeaza exemplul meu, cel care sper sa fie spulberat si condamnat la imposibilitate de cineva care stie mai multe decat mine.
Eu, Gudrun si fratele ei Anders locuim pe Tera. Locatia Terei nu este statica in univers ci se misca in relatie cu axa sa, cu soarele si cu centrul Calii Lactea etc etc. Pentru noi trei frame-ul de referinta este Tera. Cand stam si observam lumina ne dam seama ca viteza sa este 300 000 km/s.
Eu si Gudrun ne hotaram sa imbarcam o nava cu un sistem de propulsie revolutionar care nu cunoaste limite de acceleratie, adica putem accelera pana la nesfarsit daca dorim. Incepem sa zburam intr-o directie oarecare, o numim directia A, accelerand constant pana ne indepartim de Anders cu 300 000 km/s (viteza luminii, c). Nava este constituita de doua nave gemene, unde doar una este folosita la plecarea de pe Tera, iar sora sa este atasata de ea dar nu-si foloseste sistemul de propulsie.
Cand am atins viteza c (viteza luminii) stingem "motorul", bagam autopilotul si mentinem o viteza constanta fara sa acceleram sau deceleram. Daca acuma masuram viteza luminii in interiorul navei vom afla ca este 300 000 km/s (c). Cand eu si Gudrun am imbarcat nava si am inceput sa acceleram am parasit frame-ul de referinta de pe tera si am intrat in altul, in cel din nava, iar pentru noi doi viteza luminii este in continuare c. Dovada pentru asta este ca ne vedem unul pe altul in nava. Dar daca ne uitam inapoi in directia A o sa vedem ca ne distantam de Anders, care in continuare este pe Tera, cu viteza c. Pana aici partea de science fiction este doar faptul ca eu si Gudrun am supravietuit acceleratia pana la viteza c. Toeria relativitatii interzice ca eu si Gudrun sa trecem de viteza c. Asa ca din punctul de vedere a lui Anders si conform Einstein, eu si Gudrun calatorim cu viteza maxim posibila in univers. Bun.
Sa zicem ca trec anii si eu si Gudrum ne traim viata in acea nava care in continuare in ochii lui Anders se indeparteaza de el cu viteza c. Eu, fiind mai dezordonat de felul meu, nu prea imi strang hainele si nu o ajut pe Gudrun cu curatenia si spalarea vaselor pe nava. Dupa o cearta, Gudrun se satura de mine si imbarca cealalta nava, identica cu prima, care este atasata pe ceea cu care am calatorim de cand am plecat de la Anders. Plina de nervi, Gudrun nu se gandeste incotro vrea sa plece, stie doar ca vrea sa scapa de mine, asa ca porneste motorul si din intamplare incepe sa accelereze tot in directia A. La moment dat, ea opreste motorul fiindca isi da seama ce prostie a facut ca ma parasit, sunt totusi un tip de treaba, si cand verifica viteza vede ca este viteza c. Acuma Gudrun se indeparteaza de mine, tot in directia A, cu viteza luminii. Cand ea a imbarcat a doua nava a parasit frame-ul de referinta pe care-l imparteam pe nava cu care am plecat de pe Tera. Cu ce viteza se distanteaza Gudrun acuma de fratele sau? 600 000 km/s (2c)? De ce nu ar fi plauzibila aceasta situatie daca scoatem faptul ca momentam nu avem tehnologia de a accelera pana la viteza luminii? Daca o miscare in oricare directie in univers este relativa la o alta miscare, atunci de ce n-ar exista particole care azi se misca cu 300 001 km/s si pe care noi nu le putem observa fiindca suntem limitati biologic la observatii in intervalul frame-ul de referinta in care ne aflam plus 300 000 km/s.
Mi se pare ca interzicerea vitezelor peste viteza c este ciudata atata vreme cat aceeas persoana care a interzis-o a si spus ca orice miscare in univers este relativa unei alte miscari. Cum poate atunci sa existe un maxim? Daca raspunsul este ca acel maxim este alcatuit din posibilitatea omului de a percepe evenimente, adica daca un particol se misca mai repede decat viteza luminii, noi nu suntem capabili ca fiinte biologice sa observam acel particol, iar limita c este una antropica (nu poate sa existe ceva daca noi nu putem observa acel ceva, la fel cum universul exista fiindca noi suntem aici si-l putem observa); dar asta n-ar inseamna ca toata fizica este una geocentrica fara sa vrea, sau fara sa-si dea seama? Chiar asa este, ca 2000 de ani mai tarziu noi percepem universul intrun mod geocentric? De ce mi se pare mie ca totul se rezuma la fraza: "daca noi nu-l vedem, sau daca noi nu-l putem masura, atunci nu exista". Iar asta nu e o explicatie mult prea simpla?
Stiu deja ca eu si Gudrun n-am putea supravietuii acceleratia care sa ne aduca la viteza luminii. Scoateti-ne din poveste... Raman doar acele doua nave, care fiecare sunt echipate cu aparate de masurat viteza. Importanta este intrebarea daca a doua nava continua sa accelereze in directia A pana se distanteaza de prima nava cu 300 000 km/s, atunci a doua nava se distanteaza de Tera cu 600 000 km/s (de doua ori viteza luminii)? Ce nu pricep eu? Cu ce gresesc? Asta as vrea ca cineva sa-mi explice deoarece sunt foarte, foarte curios.
Imi doresc foarte mult ca cineva sa-mi explice de ce nu se poate ceea ce am scris mai sus si sa ma corecteze prin a comenta aici pe blog sau intrun mail la bogdan_dobondi@yahoo.com, sau sa-mi dea add pe messenger. Sunt absolut convins ca povestea mea se poate falsifica de cineva care stie mai multa fizica. Si cam asta imi doresc. Va multumesc anticipat.
B.
Eu, Gudrun si fratele ei Anders locuim pe Tera. Locatia Terei nu este statica in univers ci se misca in relatie cu axa sa, cu soarele si cu centrul Calii Lactea etc etc. Pentru noi trei frame-ul de referinta este Tera. Cand stam si observam lumina ne dam seama ca viteza sa este 300 000 km/s.
Eu si Gudrun ne hotaram sa imbarcam o nava cu un sistem de propulsie revolutionar care nu cunoaste limite de acceleratie, adica putem accelera pana la nesfarsit daca dorim. Incepem sa zburam intr-o directie oarecare, o numim directia A, accelerand constant pana ne indepartim de Anders cu 300 000 km/s (viteza luminii, c). Nava este constituita de doua nave gemene, unde doar una este folosita la plecarea de pe Tera, iar sora sa este atasata de ea dar nu-si foloseste sistemul de propulsie.
Cand am atins viteza c (viteza luminii) stingem "motorul", bagam autopilotul si mentinem o viteza constanta fara sa acceleram sau deceleram. Daca acuma masuram viteza luminii in interiorul navei vom afla ca este 300 000 km/s (c). Cand eu si Gudrun am imbarcat nava si am inceput sa acceleram am parasit frame-ul de referinta de pe tera si am intrat in altul, in cel din nava, iar pentru noi doi viteza luminii este in continuare c. Dovada pentru asta este ca ne vedem unul pe altul in nava. Dar daca ne uitam inapoi in directia A o sa vedem ca ne distantam de Anders, care in continuare este pe Tera, cu viteza c. Pana aici partea de science fiction este doar faptul ca eu si Gudrun am supravietuit acceleratia pana la viteza c. Toeria relativitatii interzice ca eu si Gudrun sa trecem de viteza c. Asa ca din punctul de vedere a lui Anders si conform Einstein, eu si Gudrun calatorim cu viteza maxim posibila in univers. Bun.
Sa zicem ca trec anii si eu si Gudrum ne traim viata in acea nava care in continuare in ochii lui Anders se indeparteaza de el cu viteza c. Eu, fiind mai dezordonat de felul meu, nu prea imi strang hainele si nu o ajut pe Gudrun cu curatenia si spalarea vaselor pe nava. Dupa o cearta, Gudrun se satura de mine si imbarca cealalta nava, identica cu prima, care este atasata pe ceea cu care am calatorim de cand am plecat de la Anders. Plina de nervi, Gudrun nu se gandeste incotro vrea sa plece, stie doar ca vrea sa scapa de mine, asa ca porneste motorul si din intamplare incepe sa accelereze tot in directia A. La moment dat, ea opreste motorul fiindca isi da seama ce prostie a facut ca ma parasit, sunt totusi un tip de treaba, si cand verifica viteza vede ca este viteza c. Acuma Gudrun se indeparteaza de mine, tot in directia A, cu viteza luminii. Cand ea a imbarcat a doua nava a parasit frame-ul de referinta pe care-l imparteam pe nava cu care am plecat de pe Tera. Cu ce viteza se distanteaza Gudrun acuma de fratele sau? 600 000 km/s (2c)? De ce nu ar fi plauzibila aceasta situatie daca scoatem faptul ca momentam nu avem tehnologia de a accelera pana la viteza luminii? Daca o miscare in oricare directie in univers este relativa la o alta miscare, atunci de ce n-ar exista particole care azi se misca cu 300 001 km/s si pe care noi nu le putem observa fiindca suntem limitati biologic la observatii in intervalul frame-ul de referinta in care ne aflam plus 300 000 km/s.
Mi se pare ca interzicerea vitezelor peste viteza c este ciudata atata vreme cat aceeas persoana care a interzis-o a si spus ca orice miscare in univers este relativa unei alte miscari. Cum poate atunci sa existe un maxim? Daca raspunsul este ca acel maxim este alcatuit din posibilitatea omului de a percepe evenimente, adica daca un particol se misca mai repede decat viteza luminii, noi nu suntem capabili ca fiinte biologice sa observam acel particol, iar limita c este una antropica (nu poate sa existe ceva daca noi nu putem observa acel ceva, la fel cum universul exista fiindca noi suntem aici si-l putem observa); dar asta n-ar inseamna ca toata fizica este una geocentrica fara sa vrea, sau fara sa-si dea seama? Chiar asa este, ca 2000 de ani mai tarziu noi percepem universul intrun mod geocentric? De ce mi se pare mie ca totul se rezuma la fraza: "daca noi nu-l vedem, sau daca noi nu-l putem masura, atunci nu exista". Iar asta nu e o explicatie mult prea simpla?
Stiu deja ca eu si Gudrun n-am putea supravietuii acceleratia care sa ne aduca la viteza luminii. Scoateti-ne din poveste... Raman doar acele doua nave, care fiecare sunt echipate cu aparate de masurat viteza. Importanta este intrebarea daca a doua nava continua sa accelereze in directia A pana se distanteaza de prima nava cu 300 000 km/s, atunci a doua nava se distanteaza de Tera cu 600 000 km/s (de doua ori viteza luminii)? Ce nu pricep eu? Cu ce gresesc? Asta as vrea ca cineva sa-mi explice deoarece sunt foarte, foarte curios.
Imi doresc foarte mult ca cineva sa-mi explice de ce nu se poate ceea ce am scris mai sus si sa ma corecteze prin a comenta aici pe blog sau intrun mail la bogdan_dobondi@yahoo.com, sau sa-mi dea add pe messenger. Sunt absolut convins ca povestea mea se poate falsifica de cineva care stie mai multa fizica. Si cam asta imi doresc. Va multumesc anticipat.
B.
Einstein si Hawking despre ce face sau nu face Dumnezeu
Einstein: "Dumnezeu nu arunca cu zarul" (O fraza care se presupune ca Einstein a spus-o despre mecanica cuantica si ca nu-i prea placea principiul incertidunii a lui Heisenberg.)
Aproximativ 70 de ani mai tarziu Stephen Hawking ii da o replica haioasa: "Einstei a dat-o-n bara de doua ori cu acea fraza. Nu numai ca Dumnezeu arunca cu zarul; uneori il arunca undeva unde nimeni nu-l mai poate vedea." (In una dintre cartile sale, in capitolul in care descrie gaurile negre si ce a descoperit aplicand gravitatia cuantica.)
Am ras foarte tare cand am citit asta. Hawking este briliant si obraznic in acelas timp. Merita citit chiar daca uneori totul devine destul de complicat si wikipedia devine o necesitate pentru un amator ca mine.
Noapte buna
B.
Aproximativ 70 de ani mai tarziu Stephen Hawking ii da o replica haioasa: "Einstei a dat-o-n bara de doua ori cu acea fraza. Nu numai ca Dumnezeu arunca cu zarul; uneori il arunca undeva unde nimeni nu-l mai poate vedea." (In una dintre cartile sale, in capitolul in care descrie gaurile negre si ce a descoperit aplicand gravitatia cuantica.)
Am ras foarte tare cand am citit asta. Hawking este briliant si obraznic in acelas timp. Merita citit chiar daca uneori totul devine destul de complicat si wikipedia devine o necesitate pentru un amator ca mine.
Noapte buna
B.
joi, 18 iunie 2009
Merita efortul. Sper....
Vai, nu mai am nici un pic de inspiratie. Nu stiu daca este din cauza vremii, dar chiar n-am chef de nimic. Trag totusi tare ca sa-mi termin treaba, dar zile ca ultimele zile chiar simt ca nu se intampla nimica. Sunt cam nerabdator si uneori mi-e greu sa-mi maschez iritatia ca totul merge atat de incet. Cineva zicea ca o calatorie lunga se face cu pasi mici. Habar nu am ce inseamna asta deoarece eu sunt genul care vrea sa ajunga la destinatie cat mai repede. Dar ma gandesc ca oricat de incet inaintez, pana la urma tot am sa ajung la destinatie.
Nu stiu cat mai dureaza pana la finalul proiectului meu si nici nu vreau sa ma gandesc prea departe. Ma tem ca o sa ma descurajez atunci cand vad cat de putin am inaintat. Sper ca merita. Toti imi spun ca merita. Probabil ca merita. Eu habar nu am. O fac pentru ca oameni in care am incredere, cei care au fost alaturi de mine in toamna trecuta si in primavara asta, ma incurajaza si imi spun ca merita. Si in ei am incredere. Eu nu cred nimica momentan. Si cred ca este mai bine asa. Pana la urma o sa duc chestia asta pana la capat. Nu vreau sa dezamagesc persoanele care mi-au fost alaturi si care m-au incurajat cand eu imi pierdusem tot curajul.
Acum o saptamana am stat cateva zile i Stockholm. Am locuit intr-un apartament de studenti chiar langa campus-ul Universitatii din Stockholm. A plouat non-stop si termometrul n-a urcat peste 15 grade. Dar mi-a placut. Am avut mult timp sa ma gandesc la toate si la nimic. Am si tras cateva concluzii in privinta cu viata mea si cu persoanele din viata mea. Pana la urma vine un moment in viata in care trebuie sa incepi sa ai incredere in instinctul tau si asta m-am hotarat sa fac. Mi-a devenit foarte clar ca sunt mult mai cinic acuma si poate ca asta este bine. Daca stau sa ma gandesc, lipsa de cinism m-a pus in situatia aia aiurea in care m-am aflat, asa ca daca ma fac si eu mai cinic poate am doar de castigat. Nu stiu, dar din pacate undeva mi se pare logic.
Mi-a mai trecut inca un gand prin cap stand tremurand de frig la o terasa in centrul Stockholmului. Ma intrebam cum as numi acest capitol in viata mea. Am decis ca acest capitol se numeste caut dupa ceva de cautat. Asa se simte. Caut ceva de cautat. Daca intelegeti este bine, daca nu intelegeti nu-i bai, ca nici eu nu-s sigur. Stiu doar ca sunt in cautare de ceva de urmarit in viata si ca inca nu am gasit acel ceva. Starea mea este oarecum de asteptat. Acum 7 ani aveam o ideie si un plan foarte clar cum vroiam sa-mi evolueze viata, dar azi habar nu am. Nici unul dintre visele mele nu sau implinit si acum vreo 3 luni am decis sa abandonez acele vise si sa caut altele. Cred ca de aia ma gandesc la acest capitol din viata mea ca sunt in cautare dupa ceva de cautat.
Nu mai stiu ce sa scriu asa ca mai bine ma intorc inapoi in lumea cartilor.
B.
Nu stiu cat mai dureaza pana la finalul proiectului meu si nici nu vreau sa ma gandesc prea departe. Ma tem ca o sa ma descurajez atunci cand vad cat de putin am inaintat. Sper ca merita. Toti imi spun ca merita. Probabil ca merita. Eu habar nu am. O fac pentru ca oameni in care am incredere, cei care au fost alaturi de mine in toamna trecuta si in primavara asta, ma incurajaza si imi spun ca merita. Si in ei am incredere. Eu nu cred nimica momentan. Si cred ca este mai bine asa. Pana la urma o sa duc chestia asta pana la capat. Nu vreau sa dezamagesc persoanele care mi-au fost alaturi si care m-au incurajat cand eu imi pierdusem tot curajul.
Acum o saptamana am stat cateva zile i Stockholm. Am locuit intr-un apartament de studenti chiar langa campus-ul Universitatii din Stockholm. A plouat non-stop si termometrul n-a urcat peste 15 grade. Dar mi-a placut. Am avut mult timp sa ma gandesc la toate si la nimic. Am si tras cateva concluzii in privinta cu viata mea si cu persoanele din viata mea. Pana la urma vine un moment in viata in care trebuie sa incepi sa ai incredere in instinctul tau si asta m-am hotarat sa fac. Mi-a devenit foarte clar ca sunt mult mai cinic acuma si poate ca asta este bine. Daca stau sa ma gandesc, lipsa de cinism m-a pus in situatia aia aiurea in care m-am aflat, asa ca daca ma fac si eu mai cinic poate am doar de castigat. Nu stiu, dar din pacate undeva mi se pare logic.
Mi-a mai trecut inca un gand prin cap stand tremurand de frig la o terasa in centrul Stockholmului. Ma intrebam cum as numi acest capitol in viata mea. Am decis ca acest capitol se numeste caut dupa ceva de cautat. Asa se simte. Caut ceva de cautat. Daca intelegeti este bine, daca nu intelegeti nu-i bai, ca nici eu nu-s sigur. Stiu doar ca sunt in cautare de ceva de urmarit in viata si ca inca nu am gasit acel ceva. Starea mea este oarecum de asteptat. Acum 7 ani aveam o ideie si un plan foarte clar cum vroiam sa-mi evolueze viata, dar azi habar nu am. Nici unul dintre visele mele nu sau implinit si acum vreo 3 luni am decis sa abandonez acele vise si sa caut altele. Cred ca de aia ma gandesc la acest capitol din viata mea ca sunt in cautare dupa ceva de cautat.
Nu mai stiu ce sa scriu asa ca mai bine ma intorc inapoi in lumea cartilor.
B.
George Bacovia
Gaudeamus
Zădarnic flaute cântă
În aste zile păgâne -
La vânt s-au dus aspiraţii,
Nimic nu rămâne...
În vânt şi uitare tot stând,
Cu zile grele, stăpâne -
Oricine, orice au trăit,
Nimic nu rămâne...
Vobiscum
În cercul lumii comun şi avar...
Mă zguduie de mult un plâns intern;
Şi-acest fel (de-a fi) va fi etern
Şi de nimic, pe lume, nu tresar.
... Dar vai, acei învinşi, pe veci pierduţi...
Ori în taverne, ori în mansarde;
Şi acei nebuni, rătăcitori, tăcuţi,
Gesticulând pe bulevarde...
Zădarnic flaute cântă
În aste zile păgâne -
La vânt s-au dus aspiraţii,
Nimic nu rămâne...
În vânt şi uitare tot stând,
Cu zile grele, stăpâne -
Oricine, orice au trăit,
Nimic nu rămâne...
Vobiscum
În cercul lumii comun şi avar...
Mă zguduie de mult un plâns intern;
Şi-acest fel (de-a fi) va fi etern
Şi de nimic, pe lume, nu tresar.
... Dar vai, acei învinşi, pe veci pierduţi...
Ori în taverne, ori în mansarde;
Şi acei nebuni, rătăcitori, tăcuţi,
Gesticulând pe bulevarde...
luni, 15 iunie 2009
Efectele verii suedeze
Am fost in Stockholm cateva zile si de aia nu am mai prea scris pe blog. Sambata ma plimbam cu-n prieten prin centrul orasului si povesteam. Vremea era foarte urata, ploua si era frig, iar noi am inceput sa ne miram cum de nu stau cersetorii romani pe Sergels Torg. Eu chiar nu ma gandeam ca nu am vazut nici unul, nici in metrou si nici pe strazi.
La care prietenul meu, si el tot roman, zice: ceea ce nu reuseste legea si politia suedeza sau bunul simt reuseste natura. Cea ce nu reuseste legea, politia sau bunul simt o rezolva vara suedeza. Am ras cu lacrimi. Si am inghetat. A fost sub 10 grade si ploua in continuu...
Azi primesc un mesaj de la prietenul in care mi-a povestit ca in metrou erau doi baieti care fumau si care atunci cand li sau spus ca fumatul este interzis au inceput sa devina agresivi, injurandu-i pe tuturor in romana. Bineinteles ca au venit cativa agenti de paza si iau luat. Dar nu inteleg; am locuit doi ani si ceva in Bucuresti si si in metroul din Bucuresti este interzis fumatul. Si nu am vazut oameni care sa nu respecte aceasta interdictie.
Problema cu romanasii nostri tampiti, cei care parca n-au trait in civilizatie si nu stiu ce inseamna respect pentru alti, se va agrava. Eu de mult m-am saturat sa-mi fie rusine ca sunt roman. Iar cativa idioti desculti vor strica pentru marea majoritatea care isi vede de treaba.
Suedezi au nevoie sa afle ca nu toti suntem ca cei pe care ii vad zi de zi. Cu toti avem de pierdut pe seama celor care ne fac de ras si din pacate cred ca multi din comunitatea romana in Suedia nu-s dau seama de acest lucru. Nu mai merge sa bagi capul in nisip si sa crezi ca nu te afecteaza pe tine. Nu conteaza daca tu iti vezi de treaba. Daca cuvantul Romania devine sinonim cu hot sau cersetor, si din pacate cred ca deja este, nu conteaza ce faci si cum te porti sau cat de capabil esti. Fiind roman, multi suedezi te vor asocia automat cu hotii si cersetorii. Ca vrei ca nu vrei. De aia tot repet ca romanii care sunt in Suedia, cei normali, cei care nu cersesc sau fura, cei care incearca sa-si construiasca o viata, ar trebuii cumva sa marcheze ca nu suntem cu toti asa. Pana la urma, chiar daca Romania si poporul roman mai are de invatat, nu suntem chiar salbatici. Cineva trebuie sa faca ceva si trebuie s-o faca cat mai repede, altfel cu toti aveam de pierdut. Am trait in Romania si stiu ca avem lucruri de care ne putem mandri. Problema este ca acele lucruri au neovie de promovare si acum nimeni nu o face.
Uitati-va in Italia. Sunt sute de mii de romani in Italia care traiesc o viata normala. Cand sa intamplat acel lucru cu Mailat toti au suferit. Am vazut un interviu cum o famile de medici romani nu mai puteau sa-si trimita copii la scoala fiindca li erau teama ca vor fi batuti. Asta se intampla atunci cand partea civilizata a unei comunitati tace si isi vede doar de treaba lui. Toti romani din Suedia au de suferit din cauza catorva idioti, iar prin a fii civilizati, asa cum o concepe romanul, idiotii ne va face imaginea in media.
Iar tu, care esti de treaba si care esti educat, ai de pierdut prin a tace. Tacerea le da putere idiotilor.
B.
La care prietenul meu, si el tot roman, zice: ceea ce nu reuseste legea si politia suedeza sau bunul simt reuseste natura. Cea ce nu reuseste legea, politia sau bunul simt o rezolva vara suedeza. Am ras cu lacrimi. Si am inghetat. A fost sub 10 grade si ploua in continuu...
Azi primesc un mesaj de la prietenul in care mi-a povestit ca in metrou erau doi baieti care fumau si care atunci cand li sau spus ca fumatul este interzis au inceput sa devina agresivi, injurandu-i pe tuturor in romana. Bineinteles ca au venit cativa agenti de paza si iau luat. Dar nu inteleg; am locuit doi ani si ceva in Bucuresti si si in metroul din Bucuresti este interzis fumatul. Si nu am vazut oameni care sa nu respecte aceasta interdictie.
Problema cu romanasii nostri tampiti, cei care parca n-au trait in civilizatie si nu stiu ce inseamna respect pentru alti, se va agrava. Eu de mult m-am saturat sa-mi fie rusine ca sunt roman. Iar cativa idioti desculti vor strica pentru marea majoritatea care isi vede de treaba.
Suedezi au nevoie sa afle ca nu toti suntem ca cei pe care ii vad zi de zi. Cu toti avem de pierdut pe seama celor care ne fac de ras si din pacate cred ca multi din comunitatea romana in Suedia nu-s dau seama de acest lucru. Nu mai merge sa bagi capul in nisip si sa crezi ca nu te afecteaza pe tine. Nu conteaza daca tu iti vezi de treaba. Daca cuvantul Romania devine sinonim cu hot sau cersetor, si din pacate cred ca deja este, nu conteaza ce faci si cum te porti sau cat de capabil esti. Fiind roman, multi suedezi te vor asocia automat cu hotii si cersetorii. Ca vrei ca nu vrei. De aia tot repet ca romanii care sunt in Suedia, cei normali, cei care nu cersesc sau fura, cei care incearca sa-si construiasca o viata, ar trebuii cumva sa marcheze ca nu suntem cu toti asa. Pana la urma, chiar daca Romania si poporul roman mai are de invatat, nu suntem chiar salbatici. Cineva trebuie sa faca ceva si trebuie s-o faca cat mai repede, altfel cu toti aveam de pierdut. Am trait in Romania si stiu ca avem lucruri de care ne putem mandri. Problema este ca acele lucruri au neovie de promovare si acum nimeni nu o face.
Uitati-va in Italia. Sunt sute de mii de romani in Italia care traiesc o viata normala. Cand sa intamplat acel lucru cu Mailat toti au suferit. Am vazut un interviu cum o famile de medici romani nu mai puteau sa-si trimita copii la scoala fiindca li erau teama ca vor fi batuti. Asta se intampla atunci cand partea civilizata a unei comunitati tace si isi vede doar de treaba lui. Toti romani din Suedia au de suferit din cauza catorva idioti, iar prin a fii civilizati, asa cum o concepe romanul, idiotii ne va face imaginea in media.
Iar tu, care esti de treaba si care esti educat, ai de pierdut prin a tace. Tacerea le da putere idiotilor.
B.
vineri, 12 iunie 2009
Pentru cei interesati
Merg la Stockholm azi si voi sta tot sfarsitul de saptamana. Nu stiu daca am net, sper sa nu am fiindca am o groaza de chestii de rezolvat si nu prea am timp sa stau pe net.
Eu o sa trag tare la proiectul meu. Pasi cu care inaintez devin din ce in ce mai mari. Iar aceasta realizare imi da si mai multa energie pentru a continua.
Sper sa ajung si pe la un muzeu sau doua.
Va doresc un sfarsit de saptamana cat mai placut si va las cu urmotoarea piesa...
B.
Eu o sa trag tare la proiectul meu. Pasi cu care inaintez devin din ce in ce mai mari. Iar aceasta realizare imi da si mai multa energie pentru a continua.
Sper sa ajung si pe la un muzeu sau doua.
Va doresc un sfarsit de saptamana cat mai placut si va las cu urmotoarea piesa...
B.
joi, 11 iunie 2009
Surogat ro
Surogat ro este numele unei persoane atotstiutoare care patrunde forumul site-ului suedia.se. Ma uimeste cu profunzimea cunostintelor sale fiindca la fiecare articol are o parere si ii corecteaza pe cei care au scris articolul.
Exista un articol pe acel site cu numele "Nordul si Fata Morgana sau experientele unui tanar roman la munca in Suedia" in care cineva a scris despre experienta sa ca muncitor strain si necalificat in Suedia - varianta scandinava a capsunarilor. In acel articol, intentionat sau fara sa stie, a iluminat o problema al carei marime creste in mod exponential in Uniunea Europeana - migratia mainilor de munca din est catre vest - si care este mult mai importanta decat cred politicienii din parlamentul european. Dar asta este un alt articol. Gasiti articolul aici si cititi cu atentie comentarul nr 23 care este scris de domnul "surogat ro". Apoi intrebati-va ce vrea acest domn? Ce vrea sa dovedeasca? Si de ce trebuie sa fie atat de tipic roman?
Cel care a scris acel articol (Nordul si Fata Morgana...) a vazut o parte a Suediei care putini o vad, care multi nu cred ca exista si care si mai multi se fac ca nu exista. Exista o parte in Suedia care seamana foarte mult cu partea urata a Romaniei. Diferenta intre Suedia si Romania este ca in Romania se face mai cu tupeu, mai pe fata si cu mai multa rautate si nesimitire, iar aici sau invatat sa o faca mai discret, mai cu zambetul pe fata si pe un ton care pare sa fie foarte prietenos. Acest lucru nu este descoperit inca de domnul surogat ro si se poate distinge un anumit nivel de plafonare in viata dansului. Ma gandesc ca altfel nu s-ar lega de toti oameni care fac ceva constructiv daca el insusi facea lucruri pozitive. Imi cer scuze daca ma insel. Nu este intentia mea sa jignesc, dar un fir logic trebuie urmat pana la capat.
Surogat ro, cu dorinta dansului de a se impune la orice pret chiar si atunci cand habar nu are despre ce este vorba, reprezinta motivul pentru care romani bine integrati in societatea suedeza evita sa faca cunostinta cu alti romani. Eu unul nu as avea ce sa discut cu domnul surogat ro. Daca as spune ca unu plus unu face doi atunci dansul, chiar daca este de acord cu mine, nu va spune niciodata: da mai Bogdane ai dreptate, bravo tie - nu esti atat de prost cum crede lumea. Ar incepe sa regurgiteze retoric si bombastic cum ca matematica a fost inventata de greci si ca cine ma cred eu sa spun ca unu plus unu e doi si o sa posteze (asa cum va face si la acest articol) un comentar care se poate incadra drept o munca literara. Nu stiu, poate este asa ca dansul crede ca lungimea comentariilor conteaza. Nu sunt eu in masura sa judec acest lucru, chiar daca am auzit ca lungimea nu conteaza.
Care ti-e problema domnul surogat ro? Intreb cu amabilitate si fara intentie de a jigni. Intreb pentru ca sunt curios cum gandeste o persoana care nu lauda niciodata pe cineva si care bate toate recordurile mondiale de cinism. Ce doriti sa obtineti? Si nu incepeti sa va simiti singur? In acel comentar criticati pe cineva care s-a batut cu raul si care a castigat. Criticati intentile personei care si-a aparat drepturile? De ce? Sau mai degraba; de ce va deranjaza cineva care a facut ceva concret si care si-a aparat drepturile?
Palaria jos pentru romanul care si-a aparat drepturile. Castigandu-si dreptul a dovedit ca este mai priceput in legile muncii suedeze decat domnul surogat ro.
Acum ca am scris acest articol il regret. Consider ca este o pierdere de vreme sa pun intrebari care niciodata nu vor fi raspunse.
B.
Exista un articol pe acel site cu numele "Nordul si Fata Morgana sau experientele unui tanar roman la munca in Suedia" in care cineva a scris despre experienta sa ca muncitor strain si necalificat in Suedia - varianta scandinava a capsunarilor. In acel articol, intentionat sau fara sa stie, a iluminat o problema al carei marime creste in mod exponential in Uniunea Europeana - migratia mainilor de munca din est catre vest - si care este mult mai importanta decat cred politicienii din parlamentul european. Dar asta este un alt articol. Gasiti articolul aici si cititi cu atentie comentarul nr 23 care este scris de domnul "surogat ro". Apoi intrebati-va ce vrea acest domn? Ce vrea sa dovedeasca? Si de ce trebuie sa fie atat de tipic roman?
Cel care a scris acel articol (Nordul si Fata Morgana...) a vazut o parte a Suediei care putini o vad, care multi nu cred ca exista si care si mai multi se fac ca nu exista. Exista o parte in Suedia care seamana foarte mult cu partea urata a Romaniei. Diferenta intre Suedia si Romania este ca in Romania se face mai cu tupeu, mai pe fata si cu mai multa rautate si nesimitire, iar aici sau invatat sa o faca mai discret, mai cu zambetul pe fata si pe un ton care pare sa fie foarte prietenos. Acest lucru nu este descoperit inca de domnul surogat ro si se poate distinge un anumit nivel de plafonare in viata dansului. Ma gandesc ca altfel nu s-ar lega de toti oameni care fac ceva constructiv daca el insusi facea lucruri pozitive. Imi cer scuze daca ma insel. Nu este intentia mea sa jignesc, dar un fir logic trebuie urmat pana la capat.
Surogat ro, cu dorinta dansului de a se impune la orice pret chiar si atunci cand habar nu are despre ce este vorba, reprezinta motivul pentru care romani bine integrati in societatea suedeza evita sa faca cunostinta cu alti romani. Eu unul nu as avea ce sa discut cu domnul surogat ro. Daca as spune ca unu plus unu face doi atunci dansul, chiar daca este de acord cu mine, nu va spune niciodata: da mai Bogdane ai dreptate, bravo tie - nu esti atat de prost cum crede lumea. Ar incepe sa regurgiteze retoric si bombastic cum ca matematica a fost inventata de greci si ca cine ma cred eu sa spun ca unu plus unu e doi si o sa posteze (asa cum va face si la acest articol) un comentar care se poate incadra drept o munca literara. Nu stiu, poate este asa ca dansul crede ca lungimea comentariilor conteaza. Nu sunt eu in masura sa judec acest lucru, chiar daca am auzit ca lungimea nu conteaza.
Care ti-e problema domnul surogat ro? Intreb cu amabilitate si fara intentie de a jigni. Intreb pentru ca sunt curios cum gandeste o persoana care nu lauda niciodata pe cineva si care bate toate recordurile mondiale de cinism. Ce doriti sa obtineti? Si nu incepeti sa va simiti singur? In acel comentar criticati pe cineva care s-a batut cu raul si care a castigat. Criticati intentile personei care si-a aparat drepturile? De ce? Sau mai degraba; de ce va deranjaza cineva care a facut ceva concret si care si-a aparat drepturile?
Palaria jos pentru romanul care si-a aparat drepturile. Castigandu-si dreptul a dovedit ca este mai priceput in legile muncii suedeze decat domnul surogat ro.
Acum ca am scris acest articol il regret. Consider ca este o pierdere de vreme sa pun intrebari care niciodata nu vor fi raspunse.
B.
miercuri, 10 iunie 2009
George Bacovia
Altfel
Omul începuse să vorbească singur...
Şi totul se mişca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.
Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt, -
Şi-nvineţit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...
Omul începuse să vorbească singur...
Şi totul se mişca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.
Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt, -
Şi-nvineţit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...
luni, 8 iunie 2009
Bruce e aici...
Si cautand mai multe cu Bruce am gasit aceasta piesa minunata. Viata e intr-adevar frumoasa in toata melancolia sa.
Mircea Cartarescu
În stilul lui Bacovia
e seară şi ninge-ndesat
zăpada-n zăpadă se lasă
şi abia mă mai mişc îngheţat
şi abia mai ştiu drumul spre casă
e beznă un câine-a lătrat
de-acum n-are rost să mai sper
sprijinit de un stâlp un soldat
şi-aprinde ţigarea stingher
e noapte şi ninge turbat
şi nu mai zăresc nici un drum
cum viaţa-i un loc depărtat
cum totu-i mai simplu de-acum!
e seară şi ninge-ndesat
zăpada-n zăpadă se lasă
şi abia mă mai mişc îngheţat
şi abia mai ştiu drumul spre casă
e beznă un câine-a lătrat
de-acum n-are rost să mai sper
sprijinit de un stâlp un soldat
şi-aprinde ţigarea stingher
e noapte şi ninge turbat
şi nu mai zăresc nici un drum
cum viaţa-i un loc depărtat
cum totu-i mai simplu de-acum!
sâmbătă, 6 iunie 2009
Yvonne!!
Cred ca am fost martor la ceva istoric ieri. Yvonne. Nefind prezent in Eskilstuna ultimii ani, chiar daca locuiam aici, nu am stiut ca s-au despartit. Dar ieri seara a fost primul lor concert de cand sau reunit. Au fost excelenti. A fost fantastic. Dupa primele zece secunde ne-am dat seama ca ceva magic este pe cale sa se intample. M-am intalnit cu doi prieteni buni, un el si o ea, un cuplu care au fost in aceeas formatie ca vocalistul de la Yvonne, intr-o formatie cu numele Le Mans, si si lor le-a picat fata. A fost absolut fantastic.
Azi vine regele si regina suediei. Apoi, incepand de la 14.00 si culminand 20.30 intr-un jamsession, este jazz! La 20.30 joaca Suedia impotriva Danemarcii in calificarile la campionatul mondial de fotbal. Sa fie sanatosi - eu vreau jazz.
B.
Azi vine regele si regina suediei. Apoi, incepand de la 14.00 si culminand 20.30 intr-un jamsession, este jazz! La 20.30 joaca Suedia impotriva Danemarcii in calificarile la campionatul mondial de fotbal. Sa fie sanatosi - eu vreau jazz.
B.
vineri, 5 iunie 2009
Hawking
In cateva zile am citit trei carti scrise de dansul. Este un domeniu foarte interesant si m-am cam pierdut in lumea lui cuantica. Daca cineva mi-ar fi spus inainte sa citesc cartile lui despre ce este vorba, as fi spus ca a luat-o razna sau ca este science fiction. Dar acum, dupa ce le-am citit, sunt uimit si un singur cuvant imi vine in gand:
Logic.
Dar trebuie sa existe ceva mai mult. Trebuie sa mai fie inca ceva ce nu stim, ce nu putem vedea si, ca atare, nu putem calcula. Ce este acolo? Sau cum ne-a spus Galileo sa intrebam; cum functioneaza ceea ce este acolo?
Unde? Acolo, departe, in cosmosul intunecat....Parca sunt 10 ani din nou si locuiesc in Visby!
B.
Logic.
Dar trebuie sa existe ceva mai mult. Trebuie sa mai fie inca ceva ce nu stim, ce nu putem vedea si, ca atare, nu putem calcula. Ce este acolo? Sau cum ne-a spus Galileo sa intrebam; cum functioneaza ceea ce este acolo?
Unde? Acolo, departe, in cosmosul intunecat....Parca sunt 10 ani din nou si locuiesc in Visby!
B.
Octavian Goga
Cărbunii
Cărbunii când ţi-or arde-n vatră
În seri de ani târzii şi goi,
Tu stând la lespedea de piatră
Să te gândeşti c-am ars şi noi...
Iar când din ochii de jăratic
Vor tresări scântei-scântei,
Să ştii că visul meu sălbatic
S-a mai aprins o dată-n ei.
Pribeag
Plânge-o mierlă-ntr-o răchită
La răscruci de Dealu-Mare...
Suie-n pas domol răzorul
Un voinic pe murg călare...
Jos, în smalţ de soare-apune,
Turla satului străluce;
Sapă murgul şi nechează
Şi-nspre vale vrea s-apuce...
Se înalţă-n şea voinicul,
Vede-o casă-ntre poiene,
Şi cu mâneca cămăşii
Zvânt-o lacrimă din gene...
Într-o clipă strânge frâul
Şi-l îndeamnă-n altă parte,
Dârz pleoapele-şi închide...
"Du-mă, murgule, departe!..."
Sfărmând jgheabul cu potcoava
Drumului s-aşterne murgul -
Peste plopi cu frunza rară
Cade-nlăcrimat amurgul...
Aşteptare
Mor clipe mute, numărate,
Acolo-n satul vostru gol,
Mor clipe mute numărate,
Şi-n pacea nopţii-nfiorate
Acelaşi vis vă dă ocol.
Vi-l murmură şi vi-l frământă
Pe-ascuns izvoarele de-argint,
Vi-l murmură şi vi-l frământă,
Din streşini ploile vi-l cântă,
Din streşini ploile vă mint...
Voi tresăriţi întotdeauna,
Robiţi de aşteptarea lui,
Voi tresăriţi întotdeauna,
Vă-nşală soarele şi luna,
Sărmani copii ai nimănui.
De-un an vegheaţi în pragul porţii,
Încremeniţi de-un tainic lanţ,
De-un an vegheaţi în pragul porţii,
Bolnavi, ce-n frigurile morţii
Vedeţi un chip de dorobanţ...
Inima
Biată inimă bolnavă,
Făgădău la drum de ţară,
Cine-şi mai aduce-aminte
Câţi drumeţi te cercetară?
Tu n-aveai zăvor la tindă,
Nici scumpete la măsură,
Şi-ai cinstit pe fiecare
C-un pahar de băutură.
Cum veneau în miez de noapte.
Călători pribegi în lume,
Toţi stăpâni la tine-acasă,
Răi de plată, buni de glume...
Tu la toţi le-ai dat hodină,
Şi le-ai dat popas în cale,
Pân' s-a risipit pe drumuri
Plinul pivniţelor tale.
Azi eşti goală şi săracă,
Şi crâşmaru-ţi dă să moară,
Cine să-ţi mai treacă pragul,
Făgădău la drum de ţară?...
Cărbunii când ţi-or arde-n vatră
În seri de ani târzii şi goi,
Tu stând la lespedea de piatră
Să te gândeşti c-am ars şi noi...
Iar când din ochii de jăratic
Vor tresări scântei-scântei,
Să ştii că visul meu sălbatic
S-a mai aprins o dată-n ei.
Pribeag
Plânge-o mierlă-ntr-o răchită
La răscruci de Dealu-Mare...
Suie-n pas domol răzorul
Un voinic pe murg călare...
Jos, în smalţ de soare-apune,
Turla satului străluce;
Sapă murgul şi nechează
Şi-nspre vale vrea s-apuce...
Se înalţă-n şea voinicul,
Vede-o casă-ntre poiene,
Şi cu mâneca cămăşii
Zvânt-o lacrimă din gene...
Într-o clipă strânge frâul
Şi-l îndeamnă-n altă parte,
Dârz pleoapele-şi închide...
"Du-mă, murgule, departe!..."
Sfărmând jgheabul cu potcoava
Drumului s-aşterne murgul -
Peste plopi cu frunza rară
Cade-nlăcrimat amurgul...
Aşteptare
Mor clipe mute, numărate,
Acolo-n satul vostru gol,
Mor clipe mute numărate,
Şi-n pacea nopţii-nfiorate
Acelaşi vis vă dă ocol.
Vi-l murmură şi vi-l frământă
Pe-ascuns izvoarele de-argint,
Vi-l murmură şi vi-l frământă,
Din streşini ploile vi-l cântă,
Din streşini ploile vă mint...
Voi tresăriţi întotdeauna,
Robiţi de aşteptarea lui,
Voi tresăriţi întotdeauna,
Vă-nşală soarele şi luna,
Sărmani copii ai nimănui.
De-un an vegheaţi în pragul porţii,
Încremeniţi de-un tainic lanţ,
De-un an vegheaţi în pragul porţii,
Bolnavi, ce-n frigurile morţii
Vedeţi un chip de dorobanţ...
Inima
Biată inimă bolnavă,
Făgădău la drum de ţară,
Cine-şi mai aduce-aminte
Câţi drumeţi te cercetară?
Tu n-aveai zăvor la tindă,
Nici scumpete la măsură,
Şi-ai cinstit pe fiecare
C-un pahar de băutură.
Cum veneau în miez de noapte.
Călători pribegi în lume,
Toţi stăpâni la tine-acasă,
Răi de plată, buni de glume...
Tu la toţi le-ai dat hodină,
Şi le-ai dat popas în cale,
Pân' s-a risipit pe drumuri
Plinul pivniţelor tale.
Azi eşti goală şi săracă,
Şi crâşmaru-ţi dă să moară,
Cine să-ţi mai treacă pragul,
Făgădău la drum de ţară?...
Vineri seara
Pentru prima data in nu stiu cata vreme am ceva de facut vineri seara. Este un sentiment ciudat, dar placut. Fiind aniversarea orasului am sa merg la cateva concerte. Trebuie sa aleg intre Yvonne si Pain of Salvation si cred ca am sa aleg Yvonne. Pain of Salvation este o grupa care este mai cunoscuta in afara orasului. Este intrun fel tipic mentalitatea de aici uneori. Sa nu te crezi mai presus decat noi; sau legea lum Jante cum este numita. Dar ei si-au facut un nume prin Asia si dupa concertul din aceasta seara pleaca in SUA pentru un turneu de 26 de concerte. Asa de curiositate, fostul lor basist si eu am fost in aceeas formatie. Imi aduc aminte ca era genial ca muzician si unul printre cei mai de treaba persoane pe care am avut placerea sa cunosc. Mai jos gasiti cate-o melodie cu fiecare.
joi, 4 iunie 2009
Aniversare de 350 de ani
Azi a inceput aniversarea Eskilstunei. Acum 350 de ani s-a nascut si vom sarbatori toata saptamana. Sambata asteptam regele sa vina si am sa incerc sa-l vad fiindca nu l-am vazut niciodata in realitate. In seara asta am stat si am ascultat Bo Kaspers Orkerster. Din pacate vremea nu a fost de partea lor - a plouat si temperatura a fost 6 grade. Pana si dupa standardele meteorologice suedeze este frig... Dar a incalzit Bo Kasper si orkestra lui...
miercuri, 3 iunie 2009
George Bacovia
Alb
Orchestra începu cu-o indignare gratioasă.
Salonul alb visa cu roze albe --
Un vals de voaluri albe ...
Spatiu, infinit, de o tristete armonioasă ...
În aurora plină de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări --
Cântau clare sărutări ...
Larg, miniatură de vremuri viitoare ...
Demult
Trecând pe strada ta,
Pe care nimeni n-o mai ştie -
Al nopţii foşnet evoca:
- Filosofie!
Încet, un paznic fluiera
Poema-atâta de târzie...
Pustiul nopţii evoca:
- Filosofie!
Lacustra
De-atitea nopti aud plouind,
Aud materia plingind...
Sint singur, si mă duce un gând
Spre locuintele lacustre.
Si parca dorm pe scinduri ude,
In spate mă izbeste-un val --
Tresar prin somn si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal.
Un gol istoric se intinde,
Pe-acelasi vremuri mă gasesc...
Si simt cum de atita ploaie
Pilotii grei se prabusesc.
De-atitea nopti aud plouind,
Tot tresarind, tot asteptind...
Sint singur, si mă duce-un gând
Spre locuintele lacustre.
Altfel
Omul începuse să vorbească singur...
Şi totul se mişca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.
Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt, -
Şi-nvineţit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...
Si ca sa nu creada lumea ca nu am umor:
Liceu
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele...
Şi azi mă-nfiori
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare...
Nimic nu mai vreu -
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare...
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
În lume m-ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat...
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!
Orchestra începu cu-o indignare gratioasă.
Salonul alb visa cu roze albe --
Un vals de voaluri albe ...
Spatiu, infinit, de o tristete armonioasă ...
În aurora plină de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări --
Cântau clare sărutări ...
Larg, miniatură de vremuri viitoare ...
Demult
Trecând pe strada ta,
Pe care nimeni n-o mai ştie -
Al nopţii foşnet evoca:
- Filosofie!
Încet, un paznic fluiera
Poema-atâta de târzie...
Pustiul nopţii evoca:
- Filosofie!
Lacustra
De-atitea nopti aud plouind,
Aud materia plingind...
Sint singur, si mă duce un gând
Spre locuintele lacustre.
Si parca dorm pe scinduri ude,
In spate mă izbeste-un val --
Tresar prin somn si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal.
Un gol istoric se intinde,
Pe-acelasi vremuri mă gasesc...
Si simt cum de atita ploaie
Pilotii grei se prabusesc.
De-atitea nopti aud plouind,
Tot tresarind, tot asteptind...
Sint singur, si mă duce-un gând
Spre locuintele lacustre.
Altfel
Omul începuse să vorbească singur...
Şi totul se mişca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.
Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt, -
Şi-nvineţit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...
Si ca sa nu creada lumea ca nu am umor:
Liceu
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele...
Şi azi mă-nfiori
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare...
Nimic nu mai vreu -
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare...
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
În lume m-ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat...
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!
Genesis - Calling All Stations
Genesis - Not About Us
Dire Straits - Sultans of Swing
Judas Priest - Diamonds and Rust
luni, 1 iunie 2009
Spectacol pentru popor...
Romanul este la baza un carcotas!
Exista exceptii? Bineinteles. Dar acest articol nu este despre acele exceptii, asa ca sper sa ma ierte cei care se simt asaltati nejustificat de mine atunci cand citesc ceea ce urmeaza.
Pe langa popularitatea emisiunii Cronica Carcotasiilor, mai sunt si altele dovezi ca romanul este la baza carcotas. Dovezi care sunt vizibile in toata societatea romana si comunitatiile de romani din alte tari. In cei trei ani in care am locuit in Romania am intalnit multi oameni care incercau sa fie activi in comunitatea in care traiau. Am stat la multe discutii cu persoane din generatia mea sau mai tineri. Nu fara o anumita masura de tristete am ajuns la concluzia ca marea majoritate folosesc intelectul si capacitatea de a utiliza cea mai frumoasa limba din lume (parerea mea) pentru a constata ca este mizerie. Nimeni nu-si puneau mintea la munca ca sa propuna lucruri concrete, sau sa faca ceva concret. Toti se intreceau sa descrie mizeria si problema Romaniei in feluri cat mai elocvente.
Cat de greu este sa descrii mizeria? Oricine poate sa faca acest lucru. In Romania se face diferenta intre cei care o descriu intr-un mod vulgar pe un stadion sau intr-un bar de cartier si cei care o fac prin facultati. De ce? Si care este diferenta? Am invatat limba romana ascultand diferite descrieri a mizeriei; din pacate la asta sau rezumat toate discutile. Cand ceva nu este bine atunci este o tara de "cacat" daca te afli pe stadion, sau "necivilizata" daca stai de povesti cu-n intelectual. Acest lucru este radacina problemei in Romania. Nu hotii, nu coruptia, nu cei care vin in Suedia la furat sau la cersit. De vina sunt toti cei care nu fac cat ar putea sa faca ca sa schimbe lucrurile in bine, sau cei care confunda sa fii carcotasi cu sa fii constructiv. Ai votat? Nu? De ce te plangi atunci? In marketing se vorbeste de cei care formeaza opinii in comunitatile in care traiesc. In Romania, acele persoane sunt aproape toti persoanele care au reusit sa descrie mizeria mai bine decat cei din preajma lor, iar cei care vin cu propuneri concrete sunt micul dejunul carcotasilor. Un carcotas nu ar supravietui daca nu are o audienta de carcotasi si oameni idealist de care sa-si bata joc. Si ne plangem ca lucrurile se schimba prea incet!
Acest lucru se vede si intre cei care sunt plecati in alte tari. Putini sunt constructivi. Poti citi pe forumuri ca "am vazut niste tigani care cerseau la mine in oras, vai ce neam de doi bani suntem!" Multi descriu cat de mizerabil este romanul. Nimeni nu vine cu o propunere concreta. Daca stii ca acei copii care cersesc la tine in oras (parca era undeva in Skåne) sunt romani, de ce nu ai sunat la politie? Eu as fi sunat la politie si daca erau africani, dar asta este o alta poveste. Ai avut alegerea sa suni la politie sau sa postezi un comentar acru pe internet si ce ai ales? Mi-e mi se pare mult mai penibil faptul ca tu ca o persoana educata ai ales sa fii carcotas decat sa faci ceva concret, decat copilul roman care cerseste.
Haide-ti sa comparam comunitatiile etnice din Suedia. Noi romanii suntem printre cel mai prost organizati dintre toate grupurile de imigranti din Suedia. Cei care intr-adevar incearca sa faca ceva se confrunta cu carcotasii si cu idiotii care vin aici crezand ca se pot imbogatii peste noapte pe seama altora. Romanul de treaba isi vede treaba. Aste este problema. Aceasta este formula mizeriei Romaniei si a romanului. Sunt dur? Cititi si voi chat-ul pe suedia.se...
Acum vreo saptamana am creeat un grup pe facebook cu numele "Doresc o Romania mai curata!". Am creeat acel grup ca sa pun baza la acest articol si pentru a-mi sustine teoria. Bine, chiar doresc o Romania mai curata, dar ma indoiesc ca un grup pe facebook va face asta. Asa cum m-am si asteptat, grupul nu are nici un membru in afara de mine. Asta este un exemplu de lipsa noastra de a face ceva concret. Sa faci ceva concret, chiar daca este ceva insignificant care probabil nu duce niciunde, este fundamentul democratiei. Daca problema este grava multi vor face aceeleas nimicuri concrete. Asa se schimba o societate. Problema este ca trebuie facut ceva concret si atunci nu poti sa fii carcotas. Iar noi suntem carcotasi si ne ferim de lucruri concrete fiindca vrem sa ne pastram identitatea.
Aste ne face de ras prin lume, nu hotii sau cersetorii. Credeti ca Suedia a fost construita de carcotasi? Credeti ca nu sunt hoti suedezi? Credeti ca sa fii contructiv intr-o democratie este sa gasesti inca o modalitate si mai eleganta de a descrie mizeria? Nu, penibili sunt toti care-si justifica esecurile cu faptul ca este roman sau ca locuieste in Romania.
Priviti cum se face in Suedia. Nu iti place noua lege de monitorizare a internetului? Initiezi un partid care dupa cativa ani are aproximativ 7% din voturile suedezilor la alegerile europarlamentare. Piratpartiet (partidul piratiilor in romana) este totul ce nu este romanul, fie ca are domiciliul in Romania sau altundeva. Cei care ar putea sa faca asa ceva in Romania nu o fac. Cica sunt prea educati sa faca scandal....
Si intre timp, Gigi, Videanu, Udrea si ceilalti merg acasa seara, condusi de jandarmi intr-o coloana oficiala si cu inca nu stiu cati euro in plus in cont. Se grabesc fiindca in curand incepe Cronica Carcotasiilor. Spectacol pentru popor!
Viteza cu care se schimba societatea romana este invers proportionala cu popularitatea emisiunilor de gen Cronica Carcotasilor sau alte emisiuni asemanatoare. Cand Huidu si celalalt devin someri - Romania devine civilizata.
B.
Exista exceptii? Bineinteles. Dar acest articol nu este despre acele exceptii, asa ca sper sa ma ierte cei care se simt asaltati nejustificat de mine atunci cand citesc ceea ce urmeaza.
Pe langa popularitatea emisiunii Cronica Carcotasiilor, mai sunt si altele dovezi ca romanul este la baza carcotas. Dovezi care sunt vizibile in toata societatea romana si comunitatiile de romani din alte tari. In cei trei ani in care am locuit in Romania am intalnit multi oameni care incercau sa fie activi in comunitatea in care traiau. Am stat la multe discutii cu persoane din generatia mea sau mai tineri. Nu fara o anumita masura de tristete am ajuns la concluzia ca marea majoritate folosesc intelectul si capacitatea de a utiliza cea mai frumoasa limba din lume (parerea mea) pentru a constata ca este mizerie. Nimeni nu-si puneau mintea la munca ca sa propuna lucruri concrete, sau sa faca ceva concret. Toti se intreceau sa descrie mizeria si problema Romaniei in feluri cat mai elocvente.
Cat de greu este sa descrii mizeria? Oricine poate sa faca acest lucru. In Romania se face diferenta intre cei care o descriu intr-un mod vulgar pe un stadion sau intr-un bar de cartier si cei care o fac prin facultati. De ce? Si care este diferenta? Am invatat limba romana ascultand diferite descrieri a mizeriei; din pacate la asta sau rezumat toate discutile. Cand ceva nu este bine atunci este o tara de "cacat" daca te afli pe stadion, sau "necivilizata" daca stai de povesti cu-n intelectual. Acest lucru este radacina problemei in Romania. Nu hotii, nu coruptia, nu cei care vin in Suedia la furat sau la cersit. De vina sunt toti cei care nu fac cat ar putea sa faca ca sa schimbe lucrurile in bine, sau cei care confunda sa fii carcotasi cu sa fii constructiv. Ai votat? Nu? De ce te plangi atunci? In marketing se vorbeste de cei care formeaza opinii in comunitatile in care traiesc. In Romania, acele persoane sunt aproape toti persoanele care au reusit sa descrie mizeria mai bine decat cei din preajma lor, iar cei care vin cu propuneri concrete sunt micul dejunul carcotasilor. Un carcotas nu ar supravietui daca nu are o audienta de carcotasi si oameni idealist de care sa-si bata joc. Si ne plangem ca lucrurile se schimba prea incet!
Acest lucru se vede si intre cei care sunt plecati in alte tari. Putini sunt constructivi. Poti citi pe forumuri ca "am vazut niste tigani care cerseau la mine in oras, vai ce neam de doi bani suntem!" Multi descriu cat de mizerabil este romanul. Nimeni nu vine cu o propunere concreta. Daca stii ca acei copii care cersesc la tine in oras (parca era undeva in Skåne) sunt romani, de ce nu ai sunat la politie? Eu as fi sunat la politie si daca erau africani, dar asta este o alta poveste. Ai avut alegerea sa suni la politie sau sa postezi un comentar acru pe internet si ce ai ales? Mi-e mi se pare mult mai penibil faptul ca tu ca o persoana educata ai ales sa fii carcotas decat sa faci ceva concret, decat copilul roman care cerseste.
Haide-ti sa comparam comunitatiile etnice din Suedia. Noi romanii suntem printre cel mai prost organizati dintre toate grupurile de imigranti din Suedia. Cei care intr-adevar incearca sa faca ceva se confrunta cu carcotasii si cu idiotii care vin aici crezand ca se pot imbogatii peste noapte pe seama altora. Romanul de treaba isi vede treaba. Aste este problema. Aceasta este formula mizeriei Romaniei si a romanului. Sunt dur? Cititi si voi chat-ul pe suedia.se...
Acum vreo saptamana am creeat un grup pe facebook cu numele "Doresc o Romania mai curata!". Am creeat acel grup ca sa pun baza la acest articol si pentru a-mi sustine teoria. Bine, chiar doresc o Romania mai curata, dar ma indoiesc ca un grup pe facebook va face asta. Asa cum m-am si asteptat, grupul nu are nici un membru in afara de mine. Asta este un exemplu de lipsa noastra de a face ceva concret. Sa faci ceva concret, chiar daca este ceva insignificant care probabil nu duce niciunde, este fundamentul democratiei. Daca problema este grava multi vor face aceeleas nimicuri concrete. Asa se schimba o societate. Problema este ca trebuie facut ceva concret si atunci nu poti sa fii carcotas. Iar noi suntem carcotasi si ne ferim de lucruri concrete fiindca vrem sa ne pastram identitatea.
Aste ne face de ras prin lume, nu hotii sau cersetorii. Credeti ca Suedia a fost construita de carcotasi? Credeti ca nu sunt hoti suedezi? Credeti ca sa fii contructiv intr-o democratie este sa gasesti inca o modalitate si mai eleganta de a descrie mizeria? Nu, penibili sunt toti care-si justifica esecurile cu faptul ca este roman sau ca locuieste in Romania.
Priviti cum se face in Suedia. Nu iti place noua lege de monitorizare a internetului? Initiezi un partid care dupa cativa ani are aproximativ 7% din voturile suedezilor la alegerile europarlamentare. Piratpartiet (partidul piratiilor in romana) este totul ce nu este romanul, fie ca are domiciliul in Romania sau altundeva. Cei care ar putea sa faca asa ceva in Romania nu o fac. Cica sunt prea educati sa faca scandal....
Si intre timp, Gigi, Videanu, Udrea si ceilalti merg acasa seara, condusi de jandarmi intr-o coloana oficiala si cu inca nu stiu cati euro in plus in cont. Se grabesc fiindca in curand incepe Cronica Carcotasiilor. Spectacol pentru popor!
Viteza cu care se schimba societatea romana este invers proportionala cu popularitatea emisiunilor de gen Cronica Carcotasilor sau alte emisiuni asemanatoare. Cand Huidu si celalalt devin someri - Romania devine civilizata.
B.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)