...are expresia k+sinx unde k este constantul al caruia valoare pozitiva indica fericirea. Lupta pentru a duce o viata mai buna nu este eliminarea sinx-ului ci marirea constantului k. Daca reusim sa facem k suficient de mare, atunci valoarea minima a sinx-ului nu va trece niciodata sub zero.
La fel este si pentru cei care sunt k+cosx, doar ca ei deobicei voteaza mai la dreapta.
Si nu-s baut, desi poate asa pare! Poate un pic dus - dar in rest limpede....
vineri, 31 iulie 2009
joi, 30 iulie 2009
Tăcere
Ce mai este... cărţi de noapte
Mai citesc, şi-mi pare că sunt viu -
Cine iar aprinde lampa
Când e prea târziu?
Ţăcănă un ceas pe-o planşă...
Toate câte sunt, eu să nu le ştiu?!
Noapte...
Cine iar aprinde lampa
Când e prea târziu?
George Bacovia (1881-1957)
Mai citesc, şi-mi pare că sunt viu -
Cine iar aprinde lampa
Când e prea târziu?
Ţăcănă un ceas pe-o planşă...
Toate câte sunt, eu să nu le ştiu?!
Noapte...
Cine iar aprinde lampa
Când e prea târziu?
George Bacovia (1881-1957)
O zi in Stockholm...
Orasul vechi spre seara.
Nu stiu de ce, dar ma recunosc foarte bine in aceasta imagine.
Uneori incep sa cred ca inteleg
Da. Uneori ma ia valul si chiar ma cred iluminat. In acele clipe incerc sa gasesc ceva care sa ma trezeasca la realitate. Mecanica cuantica este metoda preferata...
Pentru cei care incep sa tremure de plictiseala, daca asa ceva este posibil, va recomand un filmulet pe youtube care m-a prins si mi-a starnit un interes nesanatos (prea multe nopti pierdute incercand sa invat cat mai multe...)
Vizionare placuta!
Iar daca vi s-a parut ca acel filmulet este pentru copii mici, urmeaza urmatorul. Vreau sa subliniez ca aceste chestii nu-s fictiune. Sunte efectele reale ale macanicii cuantice. Uitati-va la acest filmulet si apoi spuneti-mi ca nu v-a facut curiosi... :)
Pentru cei care incep sa tremure de plictiseala, daca asa ceva este posibil, va recomand un filmulet pe youtube care m-a prins si mi-a starnit un interes nesanatos (prea multe nopti pierdute incercand sa invat cat mai multe...)
Vizionare placuta!
Iar daca vi s-a parut ca acel filmulet este pentru copii mici, urmeaza urmatorul. Vreau sa subliniez ca aceste chestii nu-s fictiune. Sunte efectele reale ale macanicii cuantice. Uitati-va la acest filmulet si apoi spuneti-mi ca nu v-a facut curiosi... :)
Toamna
Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai nainte.
Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.
Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.
Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.
Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins.
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca să cânte, sparturile pe flaut.
Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii...
Privirea întârzie pe panglicile rochii.
Vreau degetui uşure şi-l iau să i-l dezmierd...
Orice vroiesc rămâne indeplinit pe sfert.
Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge?
Apusul işi întoarce cirezile prin sânge.
O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut --
Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut.
Şi de-am venit ca-n timpuri, a fost ca, inc-o dată
S-aplec la sărutare o frunte vinovată
Să-nvingem iarăş vremea dintr-o-ntărire nouă
Şi să-nviem adâncul izvoarelor de rouă.
Şi cum scoboară noaptea, al'dată aşteptată,
Îmi pare veche luna -- şi steaua ce se-arată,
Ca un parete de-arme, cu care-aş fi vânat.
Şi fără glas, cu luna, şi noi ne-am ridicat.
Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.
Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.
Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.
Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins.
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca să cânte, sparturile pe flaut.
Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii...
Privirea întârzie pe panglicile rochii.
Vreau degetui uşure şi-l iau să i-l dezmierd...
Orice vroiesc rămâne indeplinit pe sfert.
Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge?
Apusul işi întoarce cirezile prin sânge.
O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut --
Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut.
Şi de-am venit ca-n timpuri, a fost ca, inc-o dată
S-aplec la sărutare o frunte vinovată
Să-nvingem iarăş vremea dintr-o-ntărire nouă
Şi să-nviem adâncul izvoarelor de rouă.
Şi cum scoboară noaptea, al'dată aşteptată,
Îmi pare veche luna -- şi steaua ce se-arată,
Ca un parete de-arme, cu care-aş fi vânat.
Şi fără glas, cu luna, şi noi ne-am ridicat.
Tudor Arghezi (1880-1967)
miercuri, 29 iulie 2009
marți, 28 iulie 2009
Gaina, oul si apoi - Milow
Din intamplare am stat de vorba cu-n fost profesor de-al meu. Am ajuns la concluzia ca fizica este stiinta de a accepta anumite notiuni. Daca mediul care transporta un val are un vector, adica e dinamic, inseamna ca va schimba periodicitatea si amplitudinea valului (nu stiu daca se zice val in romana - eu ma refer la cuvantul englez wave). Doppler a descris atunci doar jumatatea tabloului. Capacitatea noastra de a masura distante cosmologice devine foarte...relativa si dependenta de ce notiuni esti pregatit sa le accepti. Problema care o poti pune atunci seamana cu ceea despre gaina sau oul. Damn you Einstein!!
Ce se califica ca un val? In fine...
Dar acum - Milow!
Ce se califica ca un val? In fine...
Dar acum - Milow!
luni, 27 iulie 2009
Si totusi, acasa?
Am sa incerc sa descriu un sentiment care l-am avut de cand ma stiu si care ma face destul de moderat cand raspund la intrebari despre Suedia. Acest sentiment m-a facut sa ma mut in Romania desi am fost crescut aici. Nu sunt anti-Suedia sau impotriva suedeziilor, dar incerc sa am o parere mai echilibrata decat altii, care anunta pe diferite forumuri on-line ca locatia raiului pe pamant este in Suedia. A venit randul sa scriu si despre ce ma deranjaza in Suedia. Este un exemplu destul de lung, asa ca apelez la rabdarea dumneavoastra.
Suedia este o tara destul de multiculturala. Clasa intelectuala s-a zbatut pentru drepturi egale astfel incat Suedia contemporana se poate mandri, de-a dreptul, ca toti au aceeas sansa in viata, ca clasa sociala in care esti nascut nu-ti afecteaza sansele de a traii decent si ca originea sau sexul tau nu conteaza. De dinafara arata intr-adevar foarte frumos. Ei, va asigur, chiar este! Sunt insa unele lucruri care, daca nu esti atent la ele si esti nou sosit, nu-ti dai seama de ele fiindca esti orbit de frumusetea civilizatiei. Egalitatea exista, dar nu este chiar atat de perfecta cum crede lumea; unii sunt, asa cum a scris George Orwell, mai egali decat altii. Dar vreau totusi sa zic, inainte de a continua, ca Suedia este mai bine pusa la punct la acest capitol decat multe alte tari din UE.
Am sa va povestesc o poveste care descrie cum este vazut romanul, sau imigrantul, de catre populatia generala din Suedia. Evenimentul este doar un exemplu, dar asemenea cazuri chiar se intampla. Cei care citesc presa suedeza poate au observat acest lucru. Presa scrie ceea ce crede ca populatia va cumpara. Povestea ce urmeaza este una fictiva. Evenimentele nu s-au intamplat. Dar reactia presei si esenta exemplului ramane valabila, fiindca asa arata si-n cazuri reale.
A fost o data ca niciodata un oras cu numele Malmö. Orasul era situat in sudul Suediei. De pe str Paris din Cluj-Napoca si pana la intrarea in Malmö erau aproximativ 2400 de kilometri (depinde de traseul ales). Din Kiruna, un oras in nordul Suediei, si pana la Malmö era aproximativ aceeas distanta precum ceea intre Cluj si Malmö, sau poate un pic mai putin. Diferenta de cultura era la fel de mare. Dialectul vorbit in Malmö era asa de diferit de dialectul vorbit in Kiruna incat putea fi vorba doua limbi diferite - la fel cum romana si suedeza erau doua limbi diferite.
Intr-o zi, doi baieti sau urcat in doua autocare care mergeau spre Malmö - unul din Kiruna si celalalt din Cluj. Amandoi erau cu sufletul plin de speranta la o viata mai buna. Romanul pleca fiindca orice era mai bine decat Romania, evident, iar tanarul din Kiruna a fost dat afara din mina si nu mai gasea loc de munca in Kiruna. Amandoi aveau parul castaniu, aceeas inaltime, aceeas varsta, studii medii, chiar si aceeas alergie - nu puteau manca banane - si amandoi ascultau melodia "Where the streets have no name" cu U2 in iPod-ul lor. Da. Se gasea iPod si-n tara capsunariilor.
Dupa un drum aproape la fel de lung cei doi tineri foarte asemanatori au ajuns in premiera in Malmö.
In Malmö existau doua banci. De fapt, existau mai multe, insa doar doua dintre ele au fost jefuite in aceeas zi. Una a spart-o minerul din Kiruna si cealalta capsunaru' din Cluj. Dupa vreo doua-trei zile, cei doi au fost prinsi si ulterior condamnati la trei ani de inchisoare pentru jaf inarmat. Sentintele erau mentionate in articole separate pe diferite pagini intr-unul dintre ziarele locale din Malmö. Primul articol, despre viteazul din Kiruna, incepea cu fraza:"Tanarul de 22 de ani care a jefuit o banca a fost condamnat la inchisoare...". Celalalt incepea cu fraza: "Romanul de 22 de ani care, inarmat, a jefuit o banca a fost condamnat la inchisoare...."
Chiar daca acuma a fost vorba de un exemplu, multe redactii in Suedia cam asa relateaza asemenea cazuri. Este o scapare freudiana care dovedeste ca xenofobia, desi se manifesta mai civilizat in Suedia, intr-adevar exista si este prospera. Daca nu era, atunci, teoretic, ar trebui sa fie la fel de interesant faptul ca celalalt condamnat pentru jaf a fost si el inarmat si ca este din Kiruna. Dar rareori se scrie in Göteborg ca hotul a fost din Stockholm sau invers. De ce ar avea relavanta nationalitatea sau locul de nastere doar atunci cand nu esti din Suedia? Alte nationalitati sunt mai dispuse la criminalitate? Daca credeti ca am exagerat, utiati-va la articolele din presa suedeza despre cazuri asemanatoare. Daca este roman, sau imigrant, atunci aflam chiar daca nationalitatea n-are nici-o relevanta cu faptul comis.
Alta exemplu este o formulare dintr-un ziar din Västerås - "tiganii din Romania cersesc pe strazile noastre" - articolul il puteti gasi pe suedia.se. Unul la mana, a fost folosit cuvantul "tigan" si nu rrom - o jignire destul de grava. Doi la mana, problema si tragedia este ca oameni cersesc si nu ca sunt rromi sau ca sunt din Romania. Presupun ca multi romani si rromi nu cersesc atunci cand se afla in Västerås... Si, scuzati-ma daca zic - sa fii roman nu poate niciodata sa fie o tragedie sau o rusine.
Ca imigrant, oricat de bine-ti faci treaba vei fi mereu un strain. Intr-adevar, strainii sunt foarte bine primiti in Suedia, trebuie insa sa constientizati ca este mai greu pentru un nou venit sa castige increderea unui angajator sau unei firme care inchiriaza apartamente, ca sa mentionez doua exemple. Veti fi nevoiti sa munciti de doua ori mai mult decat un suedez si asta este intr-un fel fireste. Dar asta ma face sa ma indoiesc ca merita lasata familia cu speranta ca-i vei ajuta din Suedia. In marea majoritatea cazuriilor, situatia de trai nu este mult mai buna decat ceea pe care ai lasat-o venind in Suedia "la nimereala". Pentru unii, insa, acest lucru nu este o problema si va doresc multa bafta. Chiar nu este imposibil si suedezii sunt foarte rezonabili daca esti cinstit, loial si harnic. Dar nu este asa de usor precum va mint zvonurile din Romania. Sa aveti multa rabdare fiindca totul se misca mai incet aici decat in Romania. Tempo-ul este cu totul altul in Suedia si asta trebuie s-o accepti si sa va adaptati.
Nu va sfatuiesc sa veniti si sa incercati, dar nici nu va sfatuiesc sa ramaneti in Romania. Aceasta decizie nu-mi apartine, dar m-am gandit ca poate va intereseaza parerea mea. Am locuit in Suedia de la varsta de 7 ani. Am facut scoala aici. Am facut armata aici. Comparat cum vorbesc si scriu limba suedeza, acest articol parca a fost scris de un copil de gradinita. Am foarte multi prieteni suedezi care sunt foarte de treaba. Este mai curat si mai linistit in Suedia. Parinti mei se simt mai acasa aici decat in Romania. Sora mea a incercat sa locuiasca in Romania, dar s-a intors dupa un an fiindca nu s-a simtit bine. Eu, pe de alta parte, sunt acasa doar cand trec de Polus Center si intru in Manastur.
Habar n-am de ce....
B.
Suedia este o tara destul de multiculturala. Clasa intelectuala s-a zbatut pentru drepturi egale astfel incat Suedia contemporana se poate mandri, de-a dreptul, ca toti au aceeas sansa in viata, ca clasa sociala in care esti nascut nu-ti afecteaza sansele de a traii decent si ca originea sau sexul tau nu conteaza. De dinafara arata intr-adevar foarte frumos. Ei, va asigur, chiar este! Sunt insa unele lucruri care, daca nu esti atent la ele si esti nou sosit, nu-ti dai seama de ele fiindca esti orbit de frumusetea civilizatiei. Egalitatea exista, dar nu este chiar atat de perfecta cum crede lumea; unii sunt, asa cum a scris George Orwell, mai egali decat altii. Dar vreau totusi sa zic, inainte de a continua, ca Suedia este mai bine pusa la punct la acest capitol decat multe alte tari din UE.
Am sa va povestesc o poveste care descrie cum este vazut romanul, sau imigrantul, de catre populatia generala din Suedia. Evenimentul este doar un exemplu, dar asemenea cazuri chiar se intampla. Cei care citesc presa suedeza poate au observat acest lucru. Presa scrie ceea ce crede ca populatia va cumpara. Povestea ce urmeaza este una fictiva. Evenimentele nu s-au intamplat. Dar reactia presei si esenta exemplului ramane valabila, fiindca asa arata si-n cazuri reale.
A fost o data ca niciodata un oras cu numele Malmö. Orasul era situat in sudul Suediei. De pe str Paris din Cluj-Napoca si pana la intrarea in Malmö erau aproximativ 2400 de kilometri (depinde de traseul ales). Din Kiruna, un oras in nordul Suediei, si pana la Malmö era aproximativ aceeas distanta precum ceea intre Cluj si Malmö, sau poate un pic mai putin. Diferenta de cultura era la fel de mare. Dialectul vorbit in Malmö era asa de diferit de dialectul vorbit in Kiruna incat putea fi vorba doua limbi diferite - la fel cum romana si suedeza erau doua limbi diferite.
Intr-o zi, doi baieti sau urcat in doua autocare care mergeau spre Malmö - unul din Kiruna si celalalt din Cluj. Amandoi erau cu sufletul plin de speranta la o viata mai buna. Romanul pleca fiindca orice era mai bine decat Romania, evident, iar tanarul din Kiruna a fost dat afara din mina si nu mai gasea loc de munca in Kiruna. Amandoi aveau parul castaniu, aceeas inaltime, aceeas varsta, studii medii, chiar si aceeas alergie - nu puteau manca banane - si amandoi ascultau melodia "Where the streets have no name" cu U2 in iPod-ul lor. Da. Se gasea iPod si-n tara capsunariilor.
Dupa un drum aproape la fel de lung cei doi tineri foarte asemanatori au ajuns in premiera in Malmö.
In Malmö existau doua banci. De fapt, existau mai multe, insa doar doua dintre ele au fost jefuite in aceeas zi. Una a spart-o minerul din Kiruna si cealalta capsunaru' din Cluj. Dupa vreo doua-trei zile, cei doi au fost prinsi si ulterior condamnati la trei ani de inchisoare pentru jaf inarmat. Sentintele erau mentionate in articole separate pe diferite pagini intr-unul dintre ziarele locale din Malmö. Primul articol, despre viteazul din Kiruna, incepea cu fraza:"Tanarul de 22 de ani care a jefuit o banca a fost condamnat la inchisoare...". Celalalt incepea cu fraza: "Romanul de 22 de ani care, inarmat, a jefuit o banca a fost condamnat la inchisoare...."
Chiar daca acuma a fost vorba de un exemplu, multe redactii in Suedia cam asa relateaza asemenea cazuri. Este o scapare freudiana care dovedeste ca xenofobia, desi se manifesta mai civilizat in Suedia, intr-adevar exista si este prospera. Daca nu era, atunci, teoretic, ar trebui sa fie la fel de interesant faptul ca celalalt condamnat pentru jaf a fost si el inarmat si ca este din Kiruna. Dar rareori se scrie in Göteborg ca hotul a fost din Stockholm sau invers. De ce ar avea relavanta nationalitatea sau locul de nastere doar atunci cand nu esti din Suedia? Alte nationalitati sunt mai dispuse la criminalitate? Daca credeti ca am exagerat, utiati-va la articolele din presa suedeza despre cazuri asemanatoare. Daca este roman, sau imigrant, atunci aflam chiar daca nationalitatea n-are nici-o relevanta cu faptul comis.
Alta exemplu este o formulare dintr-un ziar din Västerås - "tiganii din Romania cersesc pe strazile noastre" - articolul il puteti gasi pe suedia.se. Unul la mana, a fost folosit cuvantul "tigan" si nu rrom - o jignire destul de grava. Doi la mana, problema si tragedia este ca oameni cersesc si nu ca sunt rromi sau ca sunt din Romania. Presupun ca multi romani si rromi nu cersesc atunci cand se afla in Västerås... Si, scuzati-ma daca zic - sa fii roman nu poate niciodata sa fie o tragedie sau o rusine.
Ca imigrant, oricat de bine-ti faci treaba vei fi mereu un strain. Intr-adevar, strainii sunt foarte bine primiti in Suedia, trebuie insa sa constientizati ca este mai greu pentru un nou venit sa castige increderea unui angajator sau unei firme care inchiriaza apartamente, ca sa mentionez doua exemple. Veti fi nevoiti sa munciti de doua ori mai mult decat un suedez si asta este intr-un fel fireste. Dar asta ma face sa ma indoiesc ca merita lasata familia cu speranta ca-i vei ajuta din Suedia. In marea majoritatea cazuriilor, situatia de trai nu este mult mai buna decat ceea pe care ai lasat-o venind in Suedia "la nimereala". Pentru unii, insa, acest lucru nu este o problema si va doresc multa bafta. Chiar nu este imposibil si suedezii sunt foarte rezonabili daca esti cinstit, loial si harnic. Dar nu este asa de usor precum va mint zvonurile din Romania. Sa aveti multa rabdare fiindca totul se misca mai incet aici decat in Romania. Tempo-ul este cu totul altul in Suedia si asta trebuie s-o accepti si sa va adaptati.
Nu va sfatuiesc sa veniti si sa incercati, dar nici nu va sfatuiesc sa ramaneti in Romania. Aceasta decizie nu-mi apartine, dar m-am gandit ca poate va intereseaza parerea mea. Am locuit in Suedia de la varsta de 7 ani. Am facut scoala aici. Am facut armata aici. Comparat cum vorbesc si scriu limba suedeza, acest articol parca a fost scris de un copil de gradinita. Am foarte multi prieteni suedezi care sunt foarte de treaba. Este mai curat si mai linistit in Suedia. Parinti mei se simt mai acasa aici decat in Romania. Sora mea a incercat sa locuiasca in Romania, dar s-a intors dupa un an fiindca nu s-a simtit bine. Eu, pe de alta parte, sunt acasa doar cand trec de Polus Center si intru in Manastur.
Habar n-am de ce....
B.
Trei feţe
Copilul râde:
"Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!"
Tânărul cântă:
"Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!"
Bătrânul tace:
"Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!"
Lucian Blaga 1919
"Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!"
Tânărul cântă:
"Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!"
Bătrânul tace:
"Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!"
Lucian Blaga 1919
duminică, 26 iulie 2009
Nostalgie
Un fel de Parazitii suedezi... Pe vremea cand eram prin liceu, sau, mai bine zis, cand trebuia sa fiu prin liceu.
sâmbătă, 25 iulie 2009
Minciuni
Urasc cand sunt mintit pe fata asa cum mi s-a intamplat de cateva ori in ultimele zile! In fine, mi-e mai mult mila de persoanele care fac asta. Ceea ce ma jigneste, insa, este ca sunt vazut ca un fraier care nu si-ar da seama. Aloooo! Internet! Google! Daca tot nu aveti coloana si sa fiti sinceri, atunci macar mintiti in asa fel incat nu se poate descoperi in doua-trei minute. Sau mai bine nu mintiti de loc! Ah! Da, exact, coloana.... Ei, daca n-o aveti, asta este, dar vreau sa stiti ca stiu ca mintiti! Si ca nu-i nimic. Nu ma supar. Ma adaptez, iert si ma ofer sa ajut daca e nevoie.
Este bine sa ai si asemenea persoane - mincinosi sau falsi - in preajma ta. Iti da puncte de referinta si te ajuta sa-i apreciezi pe cei care sunt sinceri cu tine, chiar daca ar inseamna ca uneori trebuie sa-ti spuna ceva ce poate nu vrei sa auzi. Cand mi se intampla acest lucru, stiu ca am un prieten adevarat, care-mi vrea binele si nu doar sa se tina bine cu mine.
Poate cer prea mult de la cei din jurul meu. Probabil.
B.
Este bine sa ai si asemenea persoane - mincinosi sau falsi - in preajma ta. Iti da puncte de referinta si te ajuta sa-i apreciezi pe cei care sunt sinceri cu tine, chiar daca ar inseamna ca uneori trebuie sa-ti spuna ceva ce poate nu vrei sa auzi. Cand mi se intampla acest lucru, stiu ca am un prieten adevarat, care-mi vrea binele si nu doar sa se tina bine cu mine.
Poate cer prea mult de la cei din jurul meu. Probabil.
B.
vineri, 24 iulie 2009
joi, 23 iulie 2009
Domnii G si B si fraiera de pe bulevardul Carol...
"Înţeleg că domnul Geoană, lucrând la Dăbuleni şi fiind şef peste bostănărie, nu peste Senatul României, nu are nici o responsabilitate. Sigur, am înţeles că dânsul nici nu este membru al PSD. Sigur că dânsul nu are responsabilităţi, nici nu poate avea"
Nivelul este deosebit de elevat pe scena politica in Romania. Ca intotdeauna de fapt. Eu ma intreb daca stabilirea cui-i apartine vina ajuta tara cu ceva. Nu cred; problema este ca nivelul discutiilor politice in Romania tin un nivel intelectual unui copil de gradinita. "E vina ta!" "Ba nu, vina e a ta!" "Ba da!" "Ba nu!"
Dar nu-i bai ca asa nimeni nu priveste cum zborul cu numarul EUR500K pilotat de noul superstar a liniei aieriene high-cost MTS, doamna Ridzi, decoleaza spre conturi bancare in care nu li sau dat viza de intrare. Doamna pilot Ridzi stie mai multe despre acest zbor si asigura pasageri, toti din familia bogata Euro, ca nu exista nici o problema cu vizele lor. Ce bine este ca pilotul este membru la partid. La Partid. Ce partid, nene? Nu conteaza - LA PARTID!
Este tragic, dar din ceea ce am vazut, cel care tipa "ba da" cel mai tare si de cele mai multe ori castiga in Bucuresti. Si cum se stie la Bucuresti, putere si retorica - putere retorica - inseamna sa tipi, sa furi, sa smecheresti si, daca poti, sa si dai vina pe altcineva. Pierderea unei lupte politice costa bani in Romania; sa nu ma intelegeti gresit - daca pierzi o lupta politica nu vei fi taxat de stat, nuuuu, pierderea se manifesta ca altii fura ceea ce trebuia sa furi tu. Si inteleg ca asta este dureros.
Intre timp, doamna de pe bulevardul Carol, cea pe langa care treceam zilnic cand locuiam in Bucuresti, fie ca era ger sau canicula, a mai rasfoit prin cartile sale asteptand sa mai primeasca un ban sau un senvis sau, cum ii dadeam eu, un ban si un "dumnezeu sa va binecuvinteze". Acea doamna nu am vazut-o cerand bani vreodata. Statea doar pe trotuar, citea si astepta. Nu stiu ce astepta, dar ma gandesc ca astepta sa-i dea cineva un ban. Sau poate libertatea promisa in 89. In fine.
Inapoi la spectacol. Sa recapitulam. Domnul G. si domnul B. se certau asupra cui-i apartine vina ca lupta impotriva coruptiei nu a parcurs asa cum Romania a convenit cu UE inainte de aderare. Este normal ca ei doi se cearta pe seama asta, fiind representatii unei clase politice care la pensie va da lectii mafiei din Italia cum sa furi pe fata fara sa fi prins. Noroc ca ei la batranete nu vor fi nevoiti sa stea pe bulevardul Carol precum acea doamna si alti fraieri care nu stiu cum sa se descurce intr-o "democratie", care citiesc texte religioase, dorm pe unde apuca si spera ca cineva le mai da un ban sau, de ce nu, asteapta moartea ca sa scape o data pentru-ntotdeauna.
Rusine tuturor care in loc sa protestati sau sa demonstrati ramaneti nepasatori si va plangeti ca asta vi-e soarta! Sau daca nu va plangeti pupati funduri pe la ministere si asteptati sa va vina randul la furat. E in natura hotului sa fure. Idiotul este cel care se lasa furat fara sa zica ceva.
Culmea ironiei este numele imnului Romaniei...
B.
Nivelul este deosebit de elevat pe scena politica in Romania. Ca intotdeauna de fapt. Eu ma intreb daca stabilirea cui-i apartine vina ajuta tara cu ceva. Nu cred; problema este ca nivelul discutiilor politice in Romania tin un nivel intelectual unui copil de gradinita. "E vina ta!" "Ba nu, vina e a ta!" "Ba da!" "Ba nu!"
Dar nu-i bai ca asa nimeni nu priveste cum zborul cu numarul EUR500K pilotat de noul superstar a liniei aieriene high-cost MTS, doamna Ridzi, decoleaza spre conturi bancare in care nu li sau dat viza de intrare. Doamna pilot Ridzi stie mai multe despre acest zbor si asigura pasageri, toti din familia bogata Euro, ca nu exista nici o problema cu vizele lor. Ce bine este ca pilotul este membru la partid. La Partid. Ce partid, nene? Nu conteaza - LA PARTID!
Este tragic, dar din ceea ce am vazut, cel care tipa "ba da" cel mai tare si de cele mai multe ori castiga in Bucuresti. Si cum se stie la Bucuresti, putere si retorica - putere retorica - inseamna sa tipi, sa furi, sa smecheresti si, daca poti, sa si dai vina pe altcineva. Pierderea unei lupte politice costa bani in Romania; sa nu ma intelegeti gresit - daca pierzi o lupta politica nu vei fi taxat de stat, nuuuu, pierderea se manifesta ca altii fura ceea ce trebuia sa furi tu. Si inteleg ca asta este dureros.
Intre timp, doamna de pe bulevardul Carol, cea pe langa care treceam zilnic cand locuiam in Bucuresti, fie ca era ger sau canicula, a mai rasfoit prin cartile sale asteptand sa mai primeasca un ban sau un senvis sau, cum ii dadeam eu, un ban si un "dumnezeu sa va binecuvinteze". Acea doamna nu am vazut-o cerand bani vreodata. Statea doar pe trotuar, citea si astepta. Nu stiu ce astepta, dar ma gandesc ca astepta sa-i dea cineva un ban. Sau poate libertatea promisa in 89. In fine.
Inapoi la spectacol. Sa recapitulam. Domnul G. si domnul B. se certau asupra cui-i apartine vina ca lupta impotriva coruptiei nu a parcurs asa cum Romania a convenit cu UE inainte de aderare. Este normal ca ei doi se cearta pe seama asta, fiind representatii unei clase politice care la pensie va da lectii mafiei din Italia cum sa furi pe fata fara sa fi prins. Noroc ca ei la batranete nu vor fi nevoiti sa stea pe bulevardul Carol precum acea doamna si alti fraieri care nu stiu cum sa se descurce intr-o "democratie", care citiesc texte religioase, dorm pe unde apuca si spera ca cineva le mai da un ban sau, de ce nu, asteapta moartea ca sa scape o data pentru-ntotdeauna.
Rusine tuturor care in loc sa protestati sau sa demonstrati ramaneti nepasatori si va plangeti ca asta vi-e soarta! Sau daca nu va plangeti pupati funduri pe la ministere si asteptati sa va vina randul la furat. E in natura hotului sa fure. Idiotul este cel care se lasa furat fara sa zica ceva.
Culmea ironiei este numele imnului Romaniei...
B.
miercuri, 22 iulie 2009
Bine de stiut daca vreti sa munciti in Suedia
Ma gandeam sa incerc sa descriu unele diferente de atitudine intre salariatii din Suedia si salariatii din Romania cu speranta ca va ajuta pe cei care isi gasesc de munca in Suedia. Am fost salariat si a am avut salariati in ambele tari. Am trait si am fost activ in Suedia si cativa ani si in Romania si am observat unele diferente de mentalitate care, daca cel care vrea sa munceasca in Suedia le stie inainte sa vina aici, l-ar putea ajuta sa castige mai bine si sa fie tratat mai bine. Ceea ce urmeaza sa scriu sunt parerile mele personale, formate din experienta acumulata in Suedia dar si in Romania. Nu este un adevarat absolut, este opinia mea si daca nu va place nu mai cititi restul articolului (am scris asta fiindca aud deja cum unii au inceput sa se tureze....).
Prima si poate cea mai aparenta diferenta intre pietiile de munca din Suedia si Romania este, in mod paradoxal, proprietarul sau seful. Exista in general o diferenta mare in modul in care un sef in Suedia isi face meseria comparat cu un sef la o firma din Romania. Sa fii sef in Romania inseamna ca esti autoritar, ca trebuie sa fii inspaimantator si atotstiutor. Salariatul roman se asteapta ca seful stie totul, iar daca seful il intreaba ceva considera ca seful este incompetent. Stilul autoritar a sefului roman a nascut oameni care rareori iau o decizie pe propria initiativa si incearca sa evite responsabilitatea cat mai mult posibil. Acest lucru nu va ajuta atunci cand venit sa lucrati in Suedia.
Aici este fix invers. Seful este invatat sa conduca fara sa fie prea autoritar. In Suedia, opinia angajatului este dorita si chiar solicitata. Un angajat care isi da cu parerea intr-un mod constructiv este foarte apreciat. La fel de apreciat este angajatul care lucreaza si isi face treaba si atunci cand seful nu se uita. Asa ca primul sfat pe care as vrea sa-l dau celor care vor sa munceasca in Suedia este sa fiti pregatiti sa va folositi si creierul. Daca vreti sa castigati increderea sefului, trebuie sa-i dovediti ca sunteti capabili sa munciti in echipa, ca va faceti treaba fara supravegherea sefului si ca rezolvati probleme pe propria initiativa. Aceste atuuri sunt foarte apreciate in Suedia.
Trebuie sa stiti cum se da critica in Suedia. Nu este ca in Romania unde cel care tipa cel mai tare are dreptate. Daca lucrati intr-o echipa si criticati fara sa dati un exemplu constructiv pentru a rezolva problema, o sa va creati o imagine de "plangacios" si nimeni nu o sa mai respecte ceea ziceti chiar daca aveti dreptate. In Suedia este ok sa critici seful atata timp cat critica este constructiva si ii dati si sugestii pentru a remedia problema. In general este bine sa evitati sa criticati doar pentru ca nu aveti ce spune si sunteti nevoiti sa fiti bagati in seama. Nu va suparati ca spun, dar sunt si eu roman si stiu ca uneori avem boala de a fi in centru atentiei (fara a avea vreo intentie rea). Stiu cineva care mai imi comenteaza articolele pe suedia.se. Sa nu faceti ce face el. Daca nu aveti ceva concret de adauga intr-o discutie, mai bine zambiti si nu ziceti nimica. Suedezi judeca calitativ ceea ce iese din gura - nu cvantitativ.
Alt lucru bine de tinut minte cand veniti la munca in Suedia este ca sindicatul este foarte puternic aici. Sunt foarte constient ca multi romani vin aici si lucreaza "la negru". Nu recomand acest lucru deoarece deveniti foarte vulnerabili si riscati sa ramaneti fara salar (mai e si ilegal, dar asta stie toata lumea). Daca totusi o faceti, atunci incercati sa va informati cam cat de mari sunt salariile daca erati angajati cu acte in regula. Toate firmele in Suedia au semnat un contract cu sindicatul si asta inseamna ca salarul este decis in contractul intre firma si sindicat; iar sindicatul este foarte sensitiv daca un angajator plateste mai putin si/sau la negru. Marea majoritate, peste 95% din salariati din Suedia sunt membri intr-un sindicat. Un roman care vine in Suedia sa munceasca probabil nu stie despre drepturile sale (nemaipomenite si neconcepute in Romania) si unele firme se bazeaza pe acest fapt. Se folosesc de oameni care sunt departe de casa si care sunt vulnerabili. Dar credeti-ma, in Suedia sindicatul are puteri reale asupra proprietarului. Asa ca incercati sa va aflati drepturile. Si sa invatat limba cat mai repede.
Un proprietar serios in Suedia nu-ti va cere niciodata ca sa lucrezi "o perioada de proba" fara salar, n-are dreptul legal sa-ti ceara asta. Daca totusi ti se cere poti fi foarte sigur ca se va folosi de tine si nu te va angaja si de bani poti uita. Repet - IN GENERAL este asa cum am descris - sunt sigur ca exista cazuri care arata partea opusa.
Daca veniti in Suedia si va angajati cu acte in regula - adica platiti impozit - atunci va recomand sa luati legatura cu sindicatul la care apartineti si sa va interesati care sunt salariile. Daca patronul va retine o suma din bani care sunteti promisi sub pretextul ca a platit impozite, atunci cereti sa fi-ti pusi in legatura cu sindicatul la care apartine. Daca nu vrea spuneti ca mergeti la politie. Jaf si inselaciune este ilegal in suedia. In cazul in care sunteti razboinic si chiar vreti sa va aparati drepturile puteti suna la redactia unui ziar local si sa le povestiti ce ati patit - marea majoritatea ziaristilor din Suedia sunt de stanga in politica si ar inghiti o poveste despre cum un capitalist sa folosit de un biet muncitor cu pofta nesatulului.
Multi romani vin si lucreaza cu acte in regula, dar sunt platiti si tratati mult mult mai rau decat altii. Daca esti unul dintre ei - dute la sindicat! Aproape toti sindicalisti suedezi inca mai cred in acel socialism care lupta impotriva capitalului si acele tampenii romantico-comuniste. Folositi-va de asta! Imaginati-va ca orice arbetsombudsman ar sari la ajutor daca ar afla ca sunteti angajati la o firma care va plateste mai putin decat ar trebui doar pentru ca suntet roman si credeti ca 700-1000 de euro sunt multi bani. Ei, in cele mai multe meserii, daca lucrezi full-time, cu acte in regula si esti membru la sindicat castigi mai mult. Asa ca informativa cand incepeti sa lucrati in Suedia. Aveti mult mai multe drepturi si mai multe posibilitati decat credeti. Autoritatiile in Suedia chiar ajuta oameni. Nu este ca in Romania, asa ca daca aveti probleme cu un patron - nu va temeti sa apelati la autoritati! Nu uitati ca sunteti intr-o tara mai civilizata si nu in Romania; aici se merita sa-ti aperi drepturile.
O sa mai scriu pe aceasta tema daca sau cand mai imi vine in gand ceva. Dar sper totusi ca va fost de folos acest articol. As avea o propunere pentru cei de la suedia.se. Nu puteti pune linkuri la sindicatele din Suedia? Nu de alta, dar daca pe suedia.se s-ar gasi asemenea informatii, atunci acest site ar fi facut mai multe pentru romanii care vin in Suedia decat ambasada Romaniei...
B.
Prima si poate cea mai aparenta diferenta intre pietiile de munca din Suedia si Romania este, in mod paradoxal, proprietarul sau seful. Exista in general o diferenta mare in modul in care un sef in Suedia isi face meseria comparat cu un sef la o firma din Romania. Sa fii sef in Romania inseamna ca esti autoritar, ca trebuie sa fii inspaimantator si atotstiutor. Salariatul roman se asteapta ca seful stie totul, iar daca seful il intreaba ceva considera ca seful este incompetent. Stilul autoritar a sefului roman a nascut oameni care rareori iau o decizie pe propria initiativa si incearca sa evite responsabilitatea cat mai mult posibil. Acest lucru nu va ajuta atunci cand venit sa lucrati in Suedia.
Aici este fix invers. Seful este invatat sa conduca fara sa fie prea autoritar. In Suedia, opinia angajatului este dorita si chiar solicitata. Un angajat care isi da cu parerea intr-un mod constructiv este foarte apreciat. La fel de apreciat este angajatul care lucreaza si isi face treaba si atunci cand seful nu se uita. Asa ca primul sfat pe care as vrea sa-l dau celor care vor sa munceasca in Suedia este sa fiti pregatiti sa va folositi si creierul. Daca vreti sa castigati increderea sefului, trebuie sa-i dovediti ca sunteti capabili sa munciti in echipa, ca va faceti treaba fara supravegherea sefului si ca rezolvati probleme pe propria initiativa. Aceste atuuri sunt foarte apreciate in Suedia.
Trebuie sa stiti cum se da critica in Suedia. Nu este ca in Romania unde cel care tipa cel mai tare are dreptate. Daca lucrati intr-o echipa si criticati fara sa dati un exemplu constructiv pentru a rezolva problema, o sa va creati o imagine de "plangacios" si nimeni nu o sa mai respecte ceea ziceti chiar daca aveti dreptate. In Suedia este ok sa critici seful atata timp cat critica este constructiva si ii dati si sugestii pentru a remedia problema. In general este bine sa evitati sa criticati doar pentru ca nu aveti ce spune si sunteti nevoiti sa fiti bagati in seama. Nu va suparati ca spun, dar sunt si eu roman si stiu ca uneori avem boala de a fi in centru atentiei (fara a avea vreo intentie rea). Stiu cineva care mai imi comenteaza articolele pe suedia.se. Sa nu faceti ce face el. Daca nu aveti ceva concret de adauga intr-o discutie, mai bine zambiti si nu ziceti nimica. Suedezi judeca calitativ ceea ce iese din gura - nu cvantitativ.
Alt lucru bine de tinut minte cand veniti la munca in Suedia este ca sindicatul este foarte puternic aici. Sunt foarte constient ca multi romani vin aici si lucreaza "la negru". Nu recomand acest lucru deoarece deveniti foarte vulnerabili si riscati sa ramaneti fara salar (mai e si ilegal, dar asta stie toata lumea). Daca totusi o faceti, atunci incercati sa va informati cam cat de mari sunt salariile daca erati angajati cu acte in regula. Toate firmele in Suedia au semnat un contract cu sindicatul si asta inseamna ca salarul este decis in contractul intre firma si sindicat; iar sindicatul este foarte sensitiv daca un angajator plateste mai putin si/sau la negru. Marea majoritate, peste 95% din salariati din Suedia sunt membri intr-un sindicat. Un roman care vine in Suedia sa munceasca probabil nu stie despre drepturile sale (nemaipomenite si neconcepute in Romania) si unele firme se bazeaza pe acest fapt. Se folosesc de oameni care sunt departe de casa si care sunt vulnerabili. Dar credeti-ma, in Suedia sindicatul are puteri reale asupra proprietarului. Asa ca incercati sa va aflati drepturile. Si sa invatat limba cat mai repede.
Un proprietar serios in Suedia nu-ti va cere niciodata ca sa lucrezi "o perioada de proba" fara salar, n-are dreptul legal sa-ti ceara asta. Daca totusi ti se cere poti fi foarte sigur ca se va folosi de tine si nu te va angaja si de bani poti uita. Repet - IN GENERAL este asa cum am descris - sunt sigur ca exista cazuri care arata partea opusa.
Daca veniti in Suedia si va angajati cu acte in regula - adica platiti impozit - atunci va recomand sa luati legatura cu sindicatul la care apartineti si sa va interesati care sunt salariile. Daca patronul va retine o suma din bani care sunteti promisi sub pretextul ca a platit impozite, atunci cereti sa fi-ti pusi in legatura cu sindicatul la care apartine. Daca nu vrea spuneti ca mergeti la politie. Jaf si inselaciune este ilegal in suedia. In cazul in care sunteti razboinic si chiar vreti sa va aparati drepturile puteti suna la redactia unui ziar local si sa le povestiti ce ati patit - marea majoritatea ziaristilor din Suedia sunt de stanga in politica si ar inghiti o poveste despre cum un capitalist sa folosit de un biet muncitor cu pofta nesatulului.
Multi romani vin si lucreaza cu acte in regula, dar sunt platiti si tratati mult mult mai rau decat altii. Daca esti unul dintre ei - dute la sindicat! Aproape toti sindicalisti suedezi inca mai cred in acel socialism care lupta impotriva capitalului si acele tampenii romantico-comuniste. Folositi-va de asta! Imaginati-va ca orice arbetsombudsman ar sari la ajutor daca ar afla ca sunteti angajati la o firma care va plateste mai putin decat ar trebui doar pentru ca suntet roman si credeti ca 700-1000 de euro sunt multi bani. Ei, in cele mai multe meserii, daca lucrezi full-time, cu acte in regula si esti membru la sindicat castigi mai mult. Asa ca informativa cand incepeti sa lucrati in Suedia. Aveti mult mai multe drepturi si mai multe posibilitati decat credeti. Autoritatiile in Suedia chiar ajuta oameni. Nu este ca in Romania, asa ca daca aveti probleme cu un patron - nu va temeti sa apelati la autoritati! Nu uitati ca sunteti intr-o tara mai civilizata si nu in Romania; aici se merita sa-ti aperi drepturile.
O sa mai scriu pe aceasta tema daca sau cand mai imi vine in gand ceva. Dar sper totusi ca va fost de folos acest articol. As avea o propunere pentru cei de la suedia.se. Nu puteti pune linkuri la sindicatele din Suedia? Nu de alta, dar daca pe suedia.se s-ar gasi asemenea informatii, atunci acest site ar fi facut mai multe pentru romanii care vin in Suedia decat ambasada Romaniei...
B.
luni, 20 iulie 2009
De ce nu e inchis ucigasul?
De ce nu este inchis acest ucigas? De ce este presedinte de onoare la un partid aflat la guvernare?
duminică, 19 iulie 2009
Un mic pas...
Acum 40 de ani Neil Armstrong a patruns ca primul om pe luna. Prin prezenta omului acolo si la doar aproximativ 60 de ani dupa fratii Wright, am aratat ca pasul intre fictiune si realitate nu este prea mare sau imposibil, asa cum sustin oameni "realisti". In doar 60 de ani am reusit sa dezvoltam capacitatea noastre de a zbura de la o inaltime de cativa metri pana la un alt corp celest. Ma consider in multe privinte un copil naiv, convins ca totul este posibil si ca nimic nu este prea greu. Cand citesc despre Neil Armstrong si despre programul Apollo raman uimit de ingenuitatea omului. Si ma gandesc ca vreau si eu!
Imaginativa ce ar fi posibil azi daca ar exista o dorinta din partea politicieniilor echivalenta cu dorinta si determinarea americanilor din anii 60'. Tehnologia a avansat enorm - stim mult mai multe despre fizica si inginerie, au fost inventate materiale noi, mai usoare si mai durabile, si puterea calculatoarelor este cu mult peste ceea din era Apollo. Dar totusi se pare ca ne mai lipseste ceva pentru ca sa putem lua urmatorul pas in explorarea sistemului solar - Marte.
Calatoriile in spatiu sunt scumpe. Noi ardem inca carbuni si gaz pentru a ne incalzi si pentru a avea curent electric. La fel ca pe vremea programului Apollo am ramas in continuare o civilizatie care depinde de petrol. Stiinta a evoluat mult ultimi 40 de ani, insa in domeniul energetic am ramas in urma daca este sa comparam. Pretul pe kilogram pentru a trimite ceva in spatiu este, mai mult sau mai putin, la fel de mare ca si acum 40 de ani si sunt convins ca acest lucru a franat explorarea sistemului solar. Dar sunt totusi sperante. In urma crizei financiare, politicienii au inceput sa vorbesca despre surse de energie alternative si se vor face investitii pentru cercetarea si dezvoltarea lor. Cred, de fapt sunt convins, ca unul dintre efectele secundare cercetarii vor fi benefice si pentru industria spatiala.
Faptul ca sunt firme particulare care investesc in turism spatial a redus deja pretul. Imi aduc aminte ca Richard Branson a lansat firma Virgin Galactic, care vinde calatorii la un hotel care urmeaza sa fie construit in orbita la o inaltime de o suta si nu mai stiu cati kilometri. La lansarea firmei pretul a fost 20 milioane de dolari pentru o calatorie, azi insa, aceeas calatorie se vinde cu "doar" 200 000 de dolari. Va spun sincer ca daca se ieftineste si mai mult, am de gand sa strang bani pentru a-mi implini singurul vis pe care nu credeam ca poate fi implinit - sa vad pamantul fara sa fiu pe el.
B.
Imaginativa ce ar fi posibil azi daca ar exista o dorinta din partea politicieniilor echivalenta cu dorinta si determinarea americanilor din anii 60'. Tehnologia a avansat enorm - stim mult mai multe despre fizica si inginerie, au fost inventate materiale noi, mai usoare si mai durabile, si puterea calculatoarelor este cu mult peste ceea din era Apollo. Dar totusi se pare ca ne mai lipseste ceva pentru ca sa putem lua urmatorul pas in explorarea sistemului solar - Marte.
Calatoriile in spatiu sunt scumpe. Noi ardem inca carbuni si gaz pentru a ne incalzi si pentru a avea curent electric. La fel ca pe vremea programului Apollo am ramas in continuare o civilizatie care depinde de petrol. Stiinta a evoluat mult ultimi 40 de ani, insa in domeniul energetic am ramas in urma daca este sa comparam. Pretul pe kilogram pentru a trimite ceva in spatiu este, mai mult sau mai putin, la fel de mare ca si acum 40 de ani si sunt convins ca acest lucru a franat explorarea sistemului solar. Dar sunt totusi sperante. In urma crizei financiare, politicienii au inceput sa vorbesca despre surse de energie alternative si se vor face investitii pentru cercetarea si dezvoltarea lor. Cred, de fapt sunt convins, ca unul dintre efectele secundare cercetarii vor fi benefice si pentru industria spatiala.
Faptul ca sunt firme particulare care investesc in turism spatial a redus deja pretul. Imi aduc aminte ca Richard Branson a lansat firma Virgin Galactic, care vinde calatorii la un hotel care urmeaza sa fie construit in orbita la o inaltime de o suta si nu mai stiu cati kilometri. La lansarea firmei pretul a fost 20 milioane de dolari pentru o calatorie, azi insa, aceeas calatorie se vinde cu "doar" 200 000 de dolari. Va spun sincer ca daca se ieftineste si mai mult, am de gand sa strang bani pentru a-mi implini singurul vis pe care nu credeam ca poate fi implinit - sa vad pamantul fara sa fiu pe el.
B.
sâmbătă, 18 iulie 2009
British Open
In aceasta saptamana se desfasoara British Open. Vorbesc de golf acuma; acest turneu este cotat ca poate cel mai prestigios dintre cele patru turnee major din lumea golfului. Doar cei mai buni din lume au voie sa joace si pentru multi, participarea este o onoare. British Open are o regula care le de voie sa participe celor care au castigat turneul si care, totodata, sunt sub varsta de 60 de ani - chiar daca nu mai sunt activi pe vreun circuit profesionist. Tom Watson este unul dintre fostele glorii ale sportului. A castigat British Open de mai multe ori. De vreo zece ani joaca pe circuitul veteraniilor din SUA si fiindca acest an implineste 60 de ani, sa gandit sa participe pentru ultima data la The Open. Dupa trei zile, Tiger Woods nu mai este in turneu, nereusind calificarea pentru ultimele doua zile, fapt care s-a intamplat doar de 5 ori in intreaga cariera tigrului (!), iar Tom Watson conduce cu doua lovituri dupa cateva put-uri de campion. Iubesc asemenea momente; parca privesc cum se scrie istorie! Maine am sa-i tin pumnii mosului cu acel zambet enigmatic, cu o aura de legenda si cu-n swing care parca apartine unui jucator de 25 de ani. O lume intreaga-i doreste un ultim moment de glorie!
B.
B.
Hong Kong
Tocmai am aflat ca s-ar putea sa plec in Hong Kong prin septembrie sau octombrie. Ce tare! Am fost in SUA si-n Africa. Chiar imi doresc sa ajung si in Asia. Ce "fain" ar fi....
B.
vineri, 17 iulie 2009
Mda.
Acum cateva zile ziceam ca cred ca bursele vor scadea. Cred asta in continuare chiar daca saptamana asta au crescut ca si cum somajul nu mai este si criza sa terminat. Cresterea acestei saptamani a fost cu un volum extrem de mic - NYSE o avut mai un rulaj ridicol saptamana asta - si totul se simte ca un bearmarketrally classic. Dar trebuie totusi sa recunosc ca a iesit statistica pozitiva din China si Geithner si ceilalti au sanse reale de a reusi cu trucul "fake it until you make it". Cred ca mult va depinde de rezolvarea problemelor celor de la CIT.
Sunt inca convins ca ar trebui sa mearga in jos vreo 15% inainte sa inceapa recuperarea si o piata de taur....
B.
Acum cateva zile ziceam ca cred ca bursele vor scadea. Cred asta in continuare chiar daca saptamana asta au crescut ca si cum somajul nu mai este si criza sa terminat. Cresterea acestei saptamani a fost cu un volum extrem de mic - NYSE o avut mai un rulaj ridicol saptamana asta - si totul se simte ca un bearmarketrally classic. Dar trebuie totusi sa recunosc ca a iesit statistica pozitiva din China si Geithner si ceilalti au sanse reale de a reusi cu trucul "fake it until you make it". Cred ca mult va depinde de rezolvarea problemelor celor de la CIT.
Sunt inca convins ca ar trebui sa mearga in jos vreo 15% inainte sa inceapa recuperarea si o piata de taur....
B.
joi, 16 iulie 2009
Pentru luptatorul luminii - varianta light!
Domnule Brigadir
Totul ce ati scris vizavi de familia mea se poate gasi pe google. Singurul lucru ce ati facut de cand va cunosc este sa va umflati propriul ego. Dar de data asta ati calcat peste un prag si va recomand sa nu o mai faceti. Dvs stiti unde ma puteti gasi si eu stiu unde va pot gasi. Eu propun sa o lasam asa, fiindca undeva inca mai sper ca sunteti o persoana civilizata...
Nu va flatati cu nu stiu ce abilitate super-umana a la serialele TV americane. Ati folosit google. Sa nu faceti greseala de a crede ca ma cunoasteti pentru ca v-ati invatat sa folositi google. Chestiile cele mai interesante despre persoana mea nu sunt pe google - va asigur!
Sunt cateva persoane publice in Romania pe care le detest. In clipa in care Dvs m-ati comparat cu unul dintre ei, Vadim Tudor, ati pierdut orice sansa de a fi luat in serios de mine. Asa ca ma leg de dumneavoastra, ma distrez si va fac sa puneti botul tot felul de tampenii. Scoala ochiilor albastri este foarte previzibila. Dar ma uimesc cu cata pofta le muscati de fiecare data.. :) De ce o fac? Pentru ca pot!
Nu stiu daca ati observat, dar atunci cand Dvs ati avut ceva de spus si cand ati spus-o intr-un ton civilizat, v-am raspuns cu tot respectul. Daca vi se pare ca nu va arat respect, va rog sa tineti cont ca ma port cu Dvs asa cum Dvs va purtati cu mine (si presupun si cu altii). Eu nu sunt ca multi dintre ceilalti romani stabiliti in Suedia, care, atunci cand Dvs si altii ca Dvs incepeti sa tipati si sa atacati personal, tac si nu se mai baga; eu musc inapoi domnule Brigadir. Oricat de mare ar fi furtuna care o provocati, nu o sa ma prabusesc, nu o sa tac si nu o sa incetinez la exprimarea opiniilor mele.
Dar totodata ati confirmat, prin modul de a participa intr-o dezbatere, ca sunteti romanul intr-adevar sa scos din Romania, doar ca Romania n-a fost scoasa din el. Genul Dvs, daca intr-adevar sunteti asa cum lasati impresia aici pe suedia.se ca sunteti, ma scarbeste. Acest mod de a se exprima si a reactiona este, in opinia mea personala, cea mai mare problema a Romaniei si motivul pentru care noi romani din Suedia suntem cei mai imprastiati dintre toate grupurile etnice si cei care se ajute cel mai putin intre ei...
Cunosc romani stabiliti de multa vreme in Romania care sunt respectati in comunitatea in care traiesc si care ne-ar putea reprezenta neamul si tara (un job care de altfel nu ma intereseaza), dar ei nu se baga! Nu vor se stie despre Romania sau alti romani. De ce?
Pentru ca exista persoane, scandalagii, ca Dvs domnule Brigadir. Pentru ca nu au chef sa se apere pana si de cei care-i impartasesc opiniile. In Dvs, domnule Brigadir, vad un fel de Gigi Becali, varianta cu mai putine milioane, poate chiar nici unul, si care se autonumeste lupatatorul neamului si a corectitudinii. Ca Gigi Becali, nu realizati ca de fapt Dvs, si altii ca Dvs care se aud peste tot prin media si prin ministerile din Bucuresti, prin primariile din Romania si prin biroul patronului din firmele romane; toti aveti impresia ca stiti totul, ca doar Dvs aveti dreptate, doar Dvs luptati impotriva corectitudinii si toti ceilalti sunt fie prosti sau au vreun scop meschin. Ei, nu este asa. Si pe mine nu o sa ma puteti intimida la tacere. Nu cunosc cuvantul roman care ar traduce cuvantul suedez mobbare, dar asta sunteti, si cu mine n-aveti cu cine. Cum ziceam, musc inapoi!
Nu intelegeti ca nu opinia Dvs este ceea ce ma deranjaza ci modul in care o exprimati? Este lipsit de orice fel de bun simt. Mereu aveti un ton rautacios si bascalios. Chiar credeti ca am sa tac? Sau ca o sa va respect? De fiecare data cand imi comentati articolele incercati sa suciti ceea ce am scris si insinuati ca as fi spus lucruri pe care nu le-am spus. Dar m-am mai confruntat cu ochi albastri, nu de mult, si nici atunci nu i-am lasat sa-si faca de cap! Cum ziceam, cele mai interesante lucruri despre mine nu le puteti gasi prin google...
Eu vreau, prin articolele mele, ca oameni sa le comenteze. II respect pe cei care nu sunt de aceeas parere ca mine. Consider ca dezvoltarea mea personala depinde de oameni care ma critica si chiar sper ca am sa fiu criticat toata viata - doar asa am sa invat ceva. Dar nu pot sa iau critica Dvs in serios domnule Brigadir. Nu este obiectiva, nu duce dezbaterea inainte, nu este constructiva si nu am ce sa invati de la ea. Din contra Dvs incercati in modul caracteristic balcanic (si si italian), sa duceti subiectele mele intr-o alta directie, care va face persoana Dvs mai glorioasa.
Eu imi exprim opiniia; e dreptul meu democratic! Si ma apar, domnule Brigadir. Ma apar cum stiu eu mai bine - cu mintea mea si cu scrisul. Norocul Dvs este ca aceasta corespondenta este in limba romana - limba in care ma descurc destul de rau in comparatie cu suedeza...
B.
Totul ce ati scris vizavi de familia mea se poate gasi pe google. Singurul lucru ce ati facut de cand va cunosc este sa va umflati propriul ego. Dar de data asta ati calcat peste un prag si va recomand sa nu o mai faceti. Dvs stiti unde ma puteti gasi si eu stiu unde va pot gasi. Eu propun sa o lasam asa, fiindca undeva inca mai sper ca sunteti o persoana civilizata...
Nu va flatati cu nu stiu ce abilitate super-umana a la serialele TV americane. Ati folosit google. Sa nu faceti greseala de a crede ca ma cunoasteti pentru ca v-ati invatat sa folositi google. Chestiile cele mai interesante despre persoana mea nu sunt pe google - va asigur!
Sunt cateva persoane publice in Romania pe care le detest. In clipa in care Dvs m-ati comparat cu unul dintre ei, Vadim Tudor, ati pierdut orice sansa de a fi luat in serios de mine. Asa ca ma leg de dumneavoastra, ma distrez si va fac sa puneti botul tot felul de tampenii. Scoala ochiilor albastri este foarte previzibila. Dar ma uimesc cu cata pofta le muscati de fiecare data.. :) De ce o fac? Pentru ca pot!
Nu stiu daca ati observat, dar atunci cand Dvs ati avut ceva de spus si cand ati spus-o intr-un ton civilizat, v-am raspuns cu tot respectul. Daca vi se pare ca nu va arat respect, va rog sa tineti cont ca ma port cu Dvs asa cum Dvs va purtati cu mine (si presupun si cu altii). Eu nu sunt ca multi dintre ceilalti romani stabiliti in Suedia, care, atunci cand Dvs si altii ca Dvs incepeti sa tipati si sa atacati personal, tac si nu se mai baga; eu musc inapoi domnule Brigadir. Oricat de mare ar fi furtuna care o provocati, nu o sa ma prabusesc, nu o sa tac si nu o sa incetinez la exprimarea opiniilor mele.
Dar totodata ati confirmat, prin modul de a participa intr-o dezbatere, ca sunteti romanul intr-adevar sa scos din Romania, doar ca Romania n-a fost scoasa din el. Genul Dvs, daca intr-adevar sunteti asa cum lasati impresia aici pe suedia.se ca sunteti, ma scarbeste. Acest mod de a se exprima si a reactiona este, in opinia mea personala, cea mai mare problema a Romaniei si motivul pentru care noi romani din Suedia suntem cei mai imprastiati dintre toate grupurile etnice si cei care se ajute cel mai putin intre ei...
Cunosc romani stabiliti de multa vreme in Romania care sunt respectati in comunitatea in care traiesc si care ne-ar putea reprezenta neamul si tara (un job care de altfel nu ma intereseaza), dar ei nu se baga! Nu vor se stie despre Romania sau alti romani. De ce?
Pentru ca exista persoane, scandalagii, ca Dvs domnule Brigadir. Pentru ca nu au chef sa se apere pana si de cei care-i impartasesc opiniile. In Dvs, domnule Brigadir, vad un fel de Gigi Becali, varianta cu mai putine milioane, poate chiar nici unul, si care se autonumeste lupatatorul neamului si a corectitudinii. Ca Gigi Becali, nu realizati ca de fapt Dvs, si altii ca Dvs care se aud peste tot prin media si prin ministerile din Bucuresti, prin primariile din Romania si prin biroul patronului din firmele romane; toti aveti impresia ca stiti totul, ca doar Dvs aveti dreptate, doar Dvs luptati impotriva corectitudinii si toti ceilalti sunt fie prosti sau au vreun scop meschin. Ei, nu este asa. Si pe mine nu o sa ma puteti intimida la tacere. Nu cunosc cuvantul roman care ar traduce cuvantul suedez mobbare, dar asta sunteti, si cu mine n-aveti cu cine. Cum ziceam, musc inapoi!
Nu intelegeti ca nu opinia Dvs este ceea ce ma deranjaza ci modul in care o exprimati? Este lipsit de orice fel de bun simt. Mereu aveti un ton rautacios si bascalios. Chiar credeti ca am sa tac? Sau ca o sa va respect? De fiecare data cand imi comentati articolele incercati sa suciti ceea ce am scris si insinuati ca as fi spus lucruri pe care nu le-am spus. Dar m-am mai confruntat cu ochi albastri, nu de mult, si nici atunci nu i-am lasat sa-si faca de cap! Cum ziceam, cele mai interesante lucruri despre mine nu le puteti gasi prin google...
Eu vreau, prin articolele mele, ca oameni sa le comenteze. II respect pe cei care nu sunt de aceeas parere ca mine. Consider ca dezvoltarea mea personala depinde de oameni care ma critica si chiar sper ca am sa fiu criticat toata viata - doar asa am sa invat ceva. Dar nu pot sa iau critica Dvs in serios domnule Brigadir. Nu este obiectiva, nu duce dezbaterea inainte, nu este constructiva si nu am ce sa invati de la ea. Din contra Dvs incercati in modul caracteristic balcanic (si si italian), sa duceti subiectele mele intr-o alta directie, care va face persoana Dvs mai glorioasa.
Eu imi exprim opiniia; e dreptul meu democratic! Si ma apar, domnule Brigadir. Ma apar cum stiu eu mai bine - cu mintea mea si cu scrisul. Norocul Dvs este ca aceasta corespondenta este in limba romana - limba in care ma descurc destul de rau in comparatie cu suedeza...
B.
luni, 13 iulie 2009
Hotul si luptatorul de sumo
Buna dimineata la pranz! E vina lui, a hotului pe care l-am iertat in clipa in care l-am cunoscut. Ieri seara mi se facuse somn, cand el apare pe unul dintre posturile radiolui danez incercand sa-mi fure somnul. Dar somnul este un lucru care nu poate fi furat, are propria sa ecuatie - ora adormirii plus x ore de odihna este egal cu ora de trezire - asa ca hotul este de vina ca va doresc buna dimineata pe la pranz. Mai e si sora mea, s-o vedeti, este frumoasa si gratioasa si o iubesc foarte mult. Dar cand se plimba prin apartament parca lasa impresia unui luptator de sumo, iar in dimineata asta acel luptator a venit acasa pe la 07.30...
Va prezint hotul; il cheama Art Blakey si inca e pe aici. Neata!
Va prezint hotul; il cheama Art Blakey si inca e pe aici. Neata!
duminică, 12 iulie 2009
sâmbătă, 11 iulie 2009
Cafeaua de dimineata
Vad ca a iesit soarele din nou. Au fost cateva zile cu o ploaie torentiala, dar eu n-am prea suferit deoarece am stat in fata calculatorului citind si scriind. Bursa e bursa si merge asa cum este logic sa mearga. Cred ca trendul din ultima luna va continua pana la intalnirea G20. In momentul de fata lumea a inceput sa aiba dubii serioase ca ce a fost mai rau a trecut, asa cum spun multi politicieni. In fine, daca e sa spun ceva concret atunci - eu as fi lichid sau cu o pozitie mica scurta. Daca ma insel, ceea ce nu cred ca fac, si sunt lichid atunci nu pierd nimic. Daca am dreptate, atunci va fi un mic profit, pentru care am riscat destul de putin. Mi se pare o tactica logica pentru perioada asta.
Stiu ca tocmai am scris ca Romania n-ar trebui sa fie in UE, nu mi-am schimbat parerea, dar vreau sa spun ca mi-e foarte dor de Romania. Sper sa nu mai dureze mult timp pana ma intorc. Din pacate nu cred ca prind aceasta vara - mai am treaba pe aici si vreau sa iasa bine.
Ieri am aflat ca pe 24 august, daca nu ma insel, Mircea Cartarescu va veni la Institutul Cultural Roman din Stockholm. Sper sa ajung, adica, sunt hotarat sa ajung, fiindca mi-ar place mult sa-l vad in persoana. Admir persoane care sunt atat de buni la ceea ce fac incat oricat de mult as incerca si m-as perfecta, n-as fi in stare sa ma apropiu de nivelul lor. Dansul este unul dintre acele persoane. Nu stiam ca a fost tradus in suedeza, iar cu ocazia vizitei am sa incerc sa pun mana pe cateva exemplare din triologia "Orbitor" in suedeza. Vreau sa-i fac un cadou cuiva si dansa nu vorbeste romana.
Am sa scriu si despre altele mai incolo, acum vreau sa-mi termin cafeaua impreuna cu Suie Paparude si ce mai imi trimite DJ-ul meu preferat pe messenger, apoi vreau sa dispar cateva ore. Unde? Stiu eu unde....
B.
Stiu ca tocmai am scris ca Romania n-ar trebui sa fie in UE, nu mi-am schimbat parerea, dar vreau sa spun ca mi-e foarte dor de Romania. Sper sa nu mai dureze mult timp pana ma intorc. Din pacate nu cred ca prind aceasta vara - mai am treaba pe aici si vreau sa iasa bine.
Ieri am aflat ca pe 24 august, daca nu ma insel, Mircea Cartarescu va veni la Institutul Cultural Roman din Stockholm. Sper sa ajung, adica, sunt hotarat sa ajung, fiindca mi-ar place mult sa-l vad in persoana. Admir persoane care sunt atat de buni la ceea ce fac incat oricat de mult as incerca si m-as perfecta, n-as fi in stare sa ma apropiu de nivelul lor. Dansul este unul dintre acele persoane. Nu stiam ca a fost tradus in suedeza, iar cu ocazia vizitei am sa incerc sa pun mana pe cateva exemplare din triologia "Orbitor" in suedeza. Vreau sa-i fac un cadou cuiva si dansa nu vorbeste romana.
Am sa scriu si despre altele mai incolo, acum vreau sa-mi termin cafeaua impreuna cu Suie Paparude si ce mai imi trimite DJ-ul meu preferat pe messenger, apoi vreau sa dispar cateva ore. Unde? Stiu eu unde....
B.
joi, 9 iulie 2009
Romania n-ar trebui sa fie in UE
Azi am citit ca ambasadorul Suediei in Romania s-a intalnit cu demnitari din guvernul roman pentru a purta discutii legate de presedintia suedeza a Uniunii Europene. Sunt de parerea ca a fost doar un exercitiu diplomatic lipsit de necesitate sau importanta - o pierdere de vreme si o iroseala de smogul Bucurestean.
Cu toti stim ca politicienii romani fura cu un tupeu nemaipomenit. Daca cineva este interesat, puteti citi dezvaluirile facute de domnul Tolontan de la GSP (Gazeta Sporturilor; gsp.ro sau blogul dansului, www.tolo.ro). Este culmea ca un ziar de sport a facut acest reportaj! Dar totusi nu e de mirat - in Romania pana si presa este corupta. Jurnalistii care se ocupa de articole politice sunt stimulati sa aleaga subiecte "potrivite" de sefii de redactie, care la randul lor sunt tovarasi cu tintele articolelor. Stiu fiindca am vazut si cunosc oameni implicati in asemenea situati. Ce-ar fi daca cei care platesc impozite in Suedia, din care o parte merg spre UE si implicit Romania, stiau cum stau treburile cu adevarat in Romania si nu doar ceea ce li se arata vizitatorilor si reprezentanti UE?
Ce s-ar intampla daca politicieni suedezi afla ca in spitalele din Romania, in general vorbind bineinteles, trebuie sa dai mita pentru atentie si ingrijire medicala? Cum ar reactiona lumea civilizata din UE daca ar sti ca in Romania medicul se ocupa intai de pacientul care a dat cea mai mare mita - chiar daca cel care n-a dat mita are o problema mai grava? Au murit oamnei din cauza asta! Cum si-ar spala politicienii romani imaginea daca UE intreaba de ce o persoana trebuie sa dea mita unui medic pentru a fi tratat dupa o operatie; ca sa nu fie trimis acasa si sa riste infectii?
Si sistemul sanitar este doar un exemplu! Ce-ar fi daca UE incepe sa investigheze cum stau treburile cu democratia in Romania? Nu ma refer la alegerile nationale, ca nu acolo se fura (n-au cum fiindca comunitatea mondiala stau cu ochii pe ei), ma refer in interiorul partidelor. Am fost uimit de cat de nedemocratic este procesul de alegeri in interiorul partidelor! Cum explica politicienii romani daca restul uniunii afla ca in Romania practic nu toti cu drept de vot sunt eligibil in alegerile politice?
Cum ar explica guvernul roman daca ar intreba cineva de ce nimeni important nu a fost condamnat la inchisoare pentru coruptie? Probabil ar spune ca este doavada ca nu prea exista coruptie in Romania...
In ziua de azi in Romania, politicienii stiu cum sa tina curat atunci cand sunt priviti de dinafara. Locuiam in Bucuresti pe vremea sumitului NATO. Imi aduc aminte ca s-a renovat toate strazile pe unde se aflau demnitari NATO. Ma plimbam prin centrul Bucurestiului si ma miram cum in doar cateva luni primaria a reusit sa mascheze toata mizeria de acolo. Bineinteles ca doar zona sumitului a fost machiata - restul orasului a ramas groapa de gunoi pe care o cunoscusem. Atunci am realizat ca in Romania politicienii sunt cu totii - aproape fara exceptie - mici adepti a iluzionistului David Copperfield. Sunt experti sa ascunda mizeria si sa faca ca lucruri sa dispara - bani, acuzati de fapte penale, terenuri, vapoare, apartamente - toate aceste pot fi facute inexistente de politicienii romani. Ma gandesc ca este o parte din educatia lor politica - stiu din surse din interiorul sistemului ca de fapt chiar asa este. Toti candidatii de primari si viceprimari la alegerile locale din Bucuresti au avut firme private (SRL-uri sau SA-uri) cu dosare active la tribunal. Oare de ce au intrat in politica? Intai furi pana esti prins; iar cand esti depistat te bagi in politica ca sa eviti sa fii pedepsit. Asa sau facut majoritatea averilor din Romania.
Si cine plateste? Cine ramane pagubas? Cetateanul roman in primul rand si toti care platesc impozite in alte tari din UE in al doilea rand.
Eu consider ca am doua nationalitati. Ma consider suedez, dar si roman, si nu pot sa fiu de acord cu ceea ce am vazut in Romania. Romania n-a trebuit sa fie aderata la UE. Din punct de vedere politic si democratic nu a fost si inca nu este pregatita pentru UE. Este o tara condusa de o mafie si cu stilul management caracteristic mafiei moderne. Cei care devin politicieni sunt in proportie de 99% oameni care n-au nici un interes de a dezvolta societatea romana. Pentru ei este doar o oportunitate de venit, sau un mod de a scapa de dosare penale. Iar cei care chiar ar vrea sa schimbe lucrurile in bine sunt speriati la tacere; unii chiar emigreaza! Din acest motiv as vrea sa mai repet: jos palaria pentru domnu Tolontan de la GSP. Daca mai multi erau ca dumneavoastra, atunci mai multi romani puteau sa ramana acasa langa familie decat sa se afle pe un camp de capsuni in Spania sau intr-o padure in nordul Suediei!
Eu nu am nici o culoare politica si nici un interes de a avea vreo functie politica, nici in Suedia si nici in Romania. Dar cineva trebuie sa puna intrebarile, iar cei care traiesc in Romania sunt prea mahniti, satuli si preocupati de a supravietuii. In Romania, justificare furtului, a hotiei, a jafului este facuta prin diferite manevre si prin faptul ca toti politicienii au un interes ca sa nu fie descoperita hotia fiindca sunt cu toti implicati. Cei care azi intra in politica o fac pentru a se imbogatii si nu pentru a face ceva pentru poporul roman. As vrea sa vad cum reprezentati Romaniei justifica fata de UE ca doamna ministru Ridzi inca este in functie, doua luni dupa ce a furat 500 000 euro, si ca probabil nu va face nici o zi de puscarie. Sau cum de o persoana care a rapit pe cineva nu este in inchisoare ci in parlamentul european - ma refer la domnul Becali, aparatorul neamului. Vai de neamul nostru!
Vreti sa faceti ceva concret pentru Romania si pentru rudele voastre de acolo, fara sa aveti implicati cu guvernul roman? Trimiteti scrisoare reprezentantului dumneavoastra in parlamentul suedez si cereti explicatii. Chiar daca nu mai vedeti mizeria de acolo, suntenti furati in continuare si aveti dreptul sa cereti socoteala politicienilor suedezi sau in tara unde locuiti si platiti impozit. Cum va simtiti ca o mica parte din impozitul pe care-l platit aici in Suedia (sau in alta tara din UE inafara Romaniei) ajunge in conturile private a politicienilor romani. Nu suntenti curiosi ce face politicianul care va reprezinta ca sa va fereasca de hotii din clasa politica romana? Doar ati plecat ca sa sacapati de ei, nu? Sau este ok ca sunteti furati fiindca oricum nu vedeti hotul? Eu ca cetatean suedez sunt foarte indignat. Nu-mi place sa fiu furat!
Am un mesaj pentru noul ambasador a Romaniei din Suedia, doamna Raduta Matache: pregatitiva sa dati raspunsuri. Presimt ca in curand vor veni o multime de intrebari pentru dumneavoastra. Oare cum ar fi vazuta Romania de celalalte tari din UE daca, in ziarele din tara care detine presedintia UE, se publica o serie de articole despre coruptia din Romania si faptul ca cetatenii suedezi (si cetatenii UE) sunt furati de politicienii romani? Exista multe intrebari, dar exista oare si raspunsuri, doamna Matache?
B.
Cu toti stim ca politicienii romani fura cu un tupeu nemaipomenit. Daca cineva este interesat, puteti citi dezvaluirile facute de domnul Tolontan de la GSP (Gazeta Sporturilor; gsp.ro sau blogul dansului, www.tolo.ro). Este culmea ca un ziar de sport a facut acest reportaj! Dar totusi nu e de mirat - in Romania pana si presa este corupta. Jurnalistii care se ocupa de articole politice sunt stimulati sa aleaga subiecte "potrivite" de sefii de redactie, care la randul lor sunt tovarasi cu tintele articolelor. Stiu fiindca am vazut si cunosc oameni implicati in asemenea situati. Ce-ar fi daca cei care platesc impozite in Suedia, din care o parte merg spre UE si implicit Romania, stiau cum stau treburile cu adevarat in Romania si nu doar ceea ce li se arata vizitatorilor si reprezentanti UE?
Ce s-ar intampla daca politicieni suedezi afla ca in spitalele din Romania, in general vorbind bineinteles, trebuie sa dai mita pentru atentie si ingrijire medicala? Cum ar reactiona lumea civilizata din UE daca ar sti ca in Romania medicul se ocupa intai de pacientul care a dat cea mai mare mita - chiar daca cel care n-a dat mita are o problema mai grava? Au murit oamnei din cauza asta! Cum si-ar spala politicienii romani imaginea daca UE intreaba de ce o persoana trebuie sa dea mita unui medic pentru a fi tratat dupa o operatie; ca sa nu fie trimis acasa si sa riste infectii?
Si sistemul sanitar este doar un exemplu! Ce-ar fi daca UE incepe sa investigheze cum stau treburile cu democratia in Romania? Nu ma refer la alegerile nationale, ca nu acolo se fura (n-au cum fiindca comunitatea mondiala stau cu ochii pe ei), ma refer in interiorul partidelor. Am fost uimit de cat de nedemocratic este procesul de alegeri in interiorul partidelor! Cum explica politicienii romani daca restul uniunii afla ca in Romania practic nu toti cu drept de vot sunt eligibil in alegerile politice?
Cum ar explica guvernul roman daca ar intreba cineva de ce nimeni important nu a fost condamnat la inchisoare pentru coruptie? Probabil ar spune ca este doavada ca nu prea exista coruptie in Romania...
In ziua de azi in Romania, politicienii stiu cum sa tina curat atunci cand sunt priviti de dinafara. Locuiam in Bucuresti pe vremea sumitului NATO. Imi aduc aminte ca s-a renovat toate strazile pe unde se aflau demnitari NATO. Ma plimbam prin centrul Bucurestiului si ma miram cum in doar cateva luni primaria a reusit sa mascheze toata mizeria de acolo. Bineinteles ca doar zona sumitului a fost machiata - restul orasului a ramas groapa de gunoi pe care o cunoscusem. Atunci am realizat ca in Romania politicienii sunt cu totii - aproape fara exceptie - mici adepti a iluzionistului David Copperfield. Sunt experti sa ascunda mizeria si sa faca ca lucruri sa dispara - bani, acuzati de fapte penale, terenuri, vapoare, apartamente - toate aceste pot fi facute inexistente de politicienii romani. Ma gandesc ca este o parte din educatia lor politica - stiu din surse din interiorul sistemului ca de fapt chiar asa este. Toti candidatii de primari si viceprimari la alegerile locale din Bucuresti au avut firme private (SRL-uri sau SA-uri) cu dosare active la tribunal. Oare de ce au intrat in politica? Intai furi pana esti prins; iar cand esti depistat te bagi in politica ca sa eviti sa fii pedepsit. Asa sau facut majoritatea averilor din Romania.
Si cine plateste? Cine ramane pagubas? Cetateanul roman in primul rand si toti care platesc impozite in alte tari din UE in al doilea rand.
Eu consider ca am doua nationalitati. Ma consider suedez, dar si roman, si nu pot sa fiu de acord cu ceea ce am vazut in Romania. Romania n-a trebuit sa fie aderata la UE. Din punct de vedere politic si democratic nu a fost si inca nu este pregatita pentru UE. Este o tara condusa de o mafie si cu stilul management caracteristic mafiei moderne. Cei care devin politicieni sunt in proportie de 99% oameni care n-au nici un interes de a dezvolta societatea romana. Pentru ei este doar o oportunitate de venit, sau un mod de a scapa de dosare penale. Iar cei care chiar ar vrea sa schimbe lucrurile in bine sunt speriati la tacere; unii chiar emigreaza! Din acest motiv as vrea sa mai repet: jos palaria pentru domnu Tolontan de la GSP. Daca mai multi erau ca dumneavoastra, atunci mai multi romani puteau sa ramana acasa langa familie decat sa se afle pe un camp de capsuni in Spania sau intr-o padure in nordul Suediei!
Eu nu am nici o culoare politica si nici un interes de a avea vreo functie politica, nici in Suedia si nici in Romania. Dar cineva trebuie sa puna intrebarile, iar cei care traiesc in Romania sunt prea mahniti, satuli si preocupati de a supravietuii. In Romania, justificare furtului, a hotiei, a jafului este facuta prin diferite manevre si prin faptul ca toti politicienii au un interes ca sa nu fie descoperita hotia fiindca sunt cu toti implicati. Cei care azi intra in politica o fac pentru a se imbogatii si nu pentru a face ceva pentru poporul roman. As vrea sa vad cum reprezentati Romaniei justifica fata de UE ca doamna ministru Ridzi inca este in functie, doua luni dupa ce a furat 500 000 euro, si ca probabil nu va face nici o zi de puscarie. Sau cum de o persoana care a rapit pe cineva nu este in inchisoare ci in parlamentul european - ma refer la domnul Becali, aparatorul neamului. Vai de neamul nostru!
Vreti sa faceti ceva concret pentru Romania si pentru rudele voastre de acolo, fara sa aveti implicati cu guvernul roman? Trimiteti scrisoare reprezentantului dumneavoastra in parlamentul suedez si cereti explicatii. Chiar daca nu mai vedeti mizeria de acolo, suntenti furati in continuare si aveti dreptul sa cereti socoteala politicienilor suedezi sau in tara unde locuiti si platiti impozit. Cum va simtiti ca o mica parte din impozitul pe care-l platit aici in Suedia (sau in alta tara din UE inafara Romaniei) ajunge in conturile private a politicienilor romani. Nu suntenti curiosi ce face politicianul care va reprezinta ca sa va fereasca de hotii din clasa politica romana? Doar ati plecat ca sa sacapati de ei, nu? Sau este ok ca sunteti furati fiindca oricum nu vedeti hotul? Eu ca cetatean suedez sunt foarte indignat. Nu-mi place sa fiu furat!
Am un mesaj pentru noul ambasador a Romaniei din Suedia, doamna Raduta Matache: pregatitiva sa dati raspunsuri. Presimt ca in curand vor veni o multime de intrebari pentru dumneavoastra. Oare cum ar fi vazuta Romania de celalalte tari din UE daca, in ziarele din tara care detine presedintia UE, se publica o serie de articole despre coruptia din Romania si faptul ca cetatenii suedezi (si cetatenii UE) sunt furati de politicienii romani? Exista multe intrebari, dar exista oare si raspunsuri, doamna Matache?
B.
miercuri, 8 iulie 2009
luni, 6 iulie 2009
Randunica
Ma uitam acum cateva zile la un serial science fiction, Star Trek, si a fost o scena foarte frumoasa. Am sa incerc sa o explic si sper ca cei care nu prea au rabdare cu science fiction sa aiba rabdare, sa se uite dincolo de lucrurile fanteziste si sa vada simbolismul.
Caracterele scenei sunt capitanul navei Voyager si Leonardo da Vinci. Cei doi s-au transportat in modul caracteristic a Star Trek-ului (prin teleportare) dintr-un local, fiind urmariti de cativa fabricanti de arme sub-nucleare. La moment dat s-au oprit pentru ca Leonardo da Vinci refuza sa mai fuga daca nu i se explica ce se intampla; cum a putut sa fie intr-un loc apoi in urmatoarea clipa sa fie altundeva? Pentru cei care nu stiu, in Star Trek este posibila teleportarea. Este un mod de a calatori in care ai putea sa calatoresti din Bucuresti pana la Cluj in cateva secunde. E o chestie de mecanica cuantica si Capitanul Janeway stia ca nu are rost sa sa-i explice lui da Vinci cum functioneaza teleportarea. Cum explici fizica din anii 2400 pentru cineva cu spiritul si nivelul de cunostinta a universului din anii 1400-1500? Dar a fost nevoita sa spuna ceva, fiindca erau urmariti de oameni care nu le doreau binele. Capitanul s-a gandit o clipa scurta apoi se uita spre da Vinci, zambeste si incepe cu o voce blanda, ca si cum ar vorbi cu un copil:
- Maestro, daca dumneavoastra erati o randunica, care erau notiunile vietii atunci? intreaba capitanul.
- Hmm...ca si o randunica as zbura p-aici p-acolo, as aduna bete ca sa-mi construiesc cuibul, as culege rame si alte insecte pentru a ma hrani si primavara as canta cat mai frumos pentru a atrage cineva cu care sa ma imperechez, ii raspunde Leonardo da Vinci capitanului.
- Am inteles, spune capitanul, dar din cuibul dumneavoastra de randunica - cum a-ti privi stiinta, politica si evenimentele din Florenza? intreaba capitanul.
- Pai...n-as putea sa stiu care sunt definitiile acelor fenomene. Ar fi vorba de notiuni care nu le pot intelege nici daca mi-as folosi totul ce stiu ca si randunica, chiar si ca cea mai desteapta randunica din lume, explica da Vinci. Nu as avea cum, continua dansul cu o voce mai scazuta si cu ochii privind in jos spre pamant.
- Atunci, maestre, puteti intelege ca ar fi lucruri si evenimente in aceasta lume, pe care dumneavoastra nu le puteti concepe fiindca sunt dincolo de definitile lumei dumneavoastra? intreaba capitanul.
- Oricat de mult as incerca, n-as putea sa inteleg fiindca sunt o randunica, realizeaza cu o voce mahnita Leonardo da Vinci. Da, haideti sa continua!
Apoi cei doi isi continua fuga si sunt salvati in ultima clipa de nava Voyager. Mi-a placut foarte mult simbolismul acestei scene.
Daca citim istoria omului aflam ca mereu au existat imposibilitati. Iar aceste imposibilitati au fost mereu impuse de limitele omului din era respectiva. Inainte de a putea zbura cu viteza hipersonica, savantii spuneau ca acest lucru este imposibil si ca natura, foarte probabil, nu permite viteze asa de mari. Daca noi nu putem - atunci nu se poate! Omul este foarte arogant in privinta asta. De ce n-ar exista ceva ce noi nu putem auzi sau vedea? Daca suntem atenti si ne uitam in istorie, cele mai mari realizari au fost facute de oameni care n-au acceptat imposibilitati. Si totusi, in societatea de azi, oameni care refuza sa creada in imposibilitati sunt ridiculizati si vazuti ca visatori care nu o sa faca niciodata nimic. Stiu asta fiindca fac parte din acea categorie.
Sunt 32 de ani si de abia acuma am realizat unele lucruri. Un lucru care nu-l mai pot nega este ca n-am ce cauta cu picioarele pe pamant. Sunt un visator si daca nu mi se da voia sa fiu asa nimic n-are sens. Poate am sa realizez lucruri mari, poate nu - este irelevant. Important este sa continui sa fiu ceea ce sunt. O randunica care si-a dat seama ca exista mai mult decat betisioare, rame si cantece de primavara.
B.
Caracterele scenei sunt capitanul navei Voyager si Leonardo da Vinci. Cei doi s-au transportat in modul caracteristic a Star Trek-ului (prin teleportare) dintr-un local, fiind urmariti de cativa fabricanti de arme sub-nucleare. La moment dat s-au oprit pentru ca Leonardo da Vinci refuza sa mai fuga daca nu i se explica ce se intampla; cum a putut sa fie intr-un loc apoi in urmatoarea clipa sa fie altundeva? Pentru cei care nu stiu, in Star Trek este posibila teleportarea. Este un mod de a calatori in care ai putea sa calatoresti din Bucuresti pana la Cluj in cateva secunde. E o chestie de mecanica cuantica si Capitanul Janeway stia ca nu are rost sa sa-i explice lui da Vinci cum functioneaza teleportarea. Cum explici fizica din anii 2400 pentru cineva cu spiritul si nivelul de cunostinta a universului din anii 1400-1500? Dar a fost nevoita sa spuna ceva, fiindca erau urmariti de oameni care nu le doreau binele. Capitanul s-a gandit o clipa scurta apoi se uita spre da Vinci, zambeste si incepe cu o voce blanda, ca si cum ar vorbi cu un copil:
- Maestro, daca dumneavoastra erati o randunica, care erau notiunile vietii atunci? intreaba capitanul.
- Hmm...ca si o randunica as zbura p-aici p-acolo, as aduna bete ca sa-mi construiesc cuibul, as culege rame si alte insecte pentru a ma hrani si primavara as canta cat mai frumos pentru a atrage cineva cu care sa ma imperechez, ii raspunde Leonardo da Vinci capitanului.
- Am inteles, spune capitanul, dar din cuibul dumneavoastra de randunica - cum a-ti privi stiinta, politica si evenimentele din Florenza? intreaba capitanul.
- Pai...n-as putea sa stiu care sunt definitiile acelor fenomene. Ar fi vorba de notiuni care nu le pot intelege nici daca mi-as folosi totul ce stiu ca si randunica, chiar si ca cea mai desteapta randunica din lume, explica da Vinci. Nu as avea cum, continua dansul cu o voce mai scazuta si cu ochii privind in jos spre pamant.
- Atunci, maestre, puteti intelege ca ar fi lucruri si evenimente in aceasta lume, pe care dumneavoastra nu le puteti concepe fiindca sunt dincolo de definitile lumei dumneavoastra? intreaba capitanul.
- Oricat de mult as incerca, n-as putea sa inteleg fiindca sunt o randunica, realizeaza cu o voce mahnita Leonardo da Vinci. Da, haideti sa continua!
Apoi cei doi isi continua fuga si sunt salvati in ultima clipa de nava Voyager. Mi-a placut foarte mult simbolismul acestei scene.
Daca citim istoria omului aflam ca mereu au existat imposibilitati. Iar aceste imposibilitati au fost mereu impuse de limitele omului din era respectiva. Inainte de a putea zbura cu viteza hipersonica, savantii spuneau ca acest lucru este imposibil si ca natura, foarte probabil, nu permite viteze asa de mari. Daca noi nu putem - atunci nu se poate! Omul este foarte arogant in privinta asta. De ce n-ar exista ceva ce noi nu putem auzi sau vedea? Daca suntem atenti si ne uitam in istorie, cele mai mari realizari au fost facute de oameni care n-au acceptat imposibilitati. Si totusi, in societatea de azi, oameni care refuza sa creada in imposibilitati sunt ridiculizati si vazuti ca visatori care nu o sa faca niciodata nimic. Stiu asta fiindca fac parte din acea categorie.
Sunt 32 de ani si de abia acuma am realizat unele lucruri. Un lucru care nu-l mai pot nega este ca n-am ce cauta cu picioarele pe pamant. Sunt un visator si daca nu mi se da voia sa fiu asa nimic n-are sens. Poate am sa realizez lucruri mari, poate nu - este irelevant. Important este sa continui sa fiu ceea ce sunt. O randunica care si-a dat seama ca exista mai mult decat betisioare, rame si cantece de primavara.
B.
miercuri, 1 iulie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)