Am scris un articol despre chestii utile de ştiut pentru cei care doresc să se mute în Suedia. Articolul a fost publicat pe site-ul suedia.se şi am primit şi unii au şi comentat. O persoana, "flori", a spus unele lucruri care m-a pus pe gânduri. Este legat de felul în care populaţia generală gândeşte în România. Sper că vă daţi seama că un articol pe această temă nu poate exista dacă nu generalizăm. Aşa că generalizez.
În România, de când m-am mutat acolo şi până m-am întors înapoi în Suedia, noţiuniile de profit şi timp au fost absurde, dacă nu caraghioase. Profituri de sute sau mii de procente într-un an se vedea ca fiind ceva normal. Într-un fel chiar au fost. România este o piaţa emergentă şi atunci ciudăţeniile economice sunt posibile şi chiar obijnuite. Însă orice anomalie într-un sistem economic se autocorectează. N-ar fi fost o problema dacă acele ciudăţenii nu s-ar fi amestecat cu mentalitatea românului.
Din câte am observat, românul are tendinţa de a crede că mereru va fi aşa cum este în prezent. Înainte de criza am ascultat cum oameni de afacere împreună cu politicieni spuneau, şi chiar credeau, ceea ce este şi mai rău, că criza financiară n-are cum să lovească România. Profiturile de sute sau mii de procente vor continua pentru întotdeauna. Apoi lumea a fost lovită de criză. O criză financiară rareori loveşte peste tot deodată. Dacă ar face-o n-ar fi o criză financiară, ar fi un atac de terorişti. Aşadar în România criza a lovit cu o întârziere de câteva luni; o întârziere care le-au dat apa la moară nemuritorilor. Din cauza acestei mentalităţi - cum e acuma aşa va fii mereu - ţara a fost nepregătită şi ca atare românul suferă mai mult decât dacă nu s-ar fi crezut nemuritor cei care au "să conduci România" trecut în contractul de muncă.
Odată cu sosirea crizei în România mulţi oameni de afacere şi politicieni, acelaşi lucru în cele mai multe cazuri, au fost pomeniţi de mortalitatea lor. Şi fiindcă problema niciodată n-a fost criza, deoarece crizele financiare sunt destul de obijnuite, vin şi trec, şi trebuie incluse în orice planificare financiară ale tutoror entităţilor economice, am tras concluzia că problema este mentalitatea; acel mod de a gândi care mă tem că este esenţa existenţei pentru român. În timpul crizei multi cândva nemuritori au rămas fideli acelei gândiri stupide. Acuma este criză aşa că mereu va fi criză îmi tot spuneau şi din păcate, chiar credeau. Bursa scade aşa că va scădea întotdeauna. Aceeaşi mentalitate care i-a lăsat nepregătiţi pentru criză i-a lăsat şi-i va lăsa pe dinafara atunci când economia se întoarce.
Cea mai mare provocare pentru România este împlementarea unei gândiri mai echilibrată în populaţia generală. Mă tem însă că este prea greu şi că va fii vorba de generaţii pierdute. Politicianul mai echilibrat nu este considerat puternic aşa că nu este votat. Am uneori impresia că românul, atunci când merge la vot, alege un candidat pe alte premise decât abilitatea de a construi o societate civilizată. Şi apoi continuă să creadă, în linie cu mentalitatea lui, că aşa de prost cum este acuma va fii mereu.
Este un ciclu vicios care trebuie rupt. Însă nu va fi rupt deoarece cei pe care-i vedeţi la televizor, parcă li se spun politicieni, profita de acel ciclu. Cei care pierd suntem noi. Populaţia generală. Ceea ce trebuie să înţeleagă românul este că problemele create de acea mentalitate vor exista şi-n alte ţări. Nu contează dacă se mută din România şi nu-şi schimbă mentalitatea. Va fii la fel, însă altundeva.
B.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu