sâmbătă, 22 noiembrie 2008

Padurea arde, dar vine trenul?

De o luna urmaresc cu mare interes bursele prin lume si aceasta saptamana, pana vineri cu vreo ora inainte de inchidere, bursele in SUA au avut un trend usor descendent. Cu o ora inainte de inchiderea burselor din SUA, presedintele Obama a anuntat viitorul ministru de finante. Aceasta nominare a injectat speranta in randul investitorilor si ei, daca va vine sa credeti, au inceput sa investeasca (!), crescand asadar DOW-ul cu 6,5% intr-o ora si-un pic.

Am citit ca brokerii de pe bursa din New York, cei pe care-i puteti vedea-n filme urland "sell" sau "buy", spun, mai in gluma mai in serios, ca toata lumea vede lumina la capatul tunelului, doar ca nu se stie daca chiar este sfarsitul tunelului sau daca sunt farurile unui tren care urmeaza sa ne zdrobeasca. Politicienii si presedintii bancilor nationale din intreaga lume trebuie sa arate consumatorilor si investitorilor ca lumina la capatul tunelului este intr-adevar sfarsitul crizei si nu prabusirea economiei mondiale. Economia mondiala n-are nevoie de comentarii precum cele facute de prim-ministrul Marei Britanii Gordon Brown, care in urma cu ceva vreme a confirmat ca Marea Britania se afla-n recesiune. Toti si-au dat seama deja de aceasta realitate si toti mai de graba vreau sa auda ceva despre vestita lumina la capatul tunelului. Vine trenul sau ce?

Ca o mica paranteza trebuie sa spun ca nu m-a surprins ca-n ziua urmatoare, lira sterlina a suferit cel mai sever atac din ultimii 37 ani.

Este atat de evident ca singura cale de scapare din aceasta criza economica este ca politicienii sa-i injecteze pe investitori si pe consumatori cu speranta si sa-i asigure ca nu este sfarsitul lumii, pentru ca-n momentul de fata toti vorbesc despre sfarsitul lumii, iar pentru unele firme este intr-adevar sfarsitul lumii. Acele firme sunt cele care, ani la rand, au fost tinute-n viata pe cale artificiala de contabili creativi si de credite acordate de catre banci care au crezut ca economia va creste-n continuare si cu aceeasi viteza pana la nesfarsit. Multe dintre marile compani din lume au avut conduceri care au avut doar bonusuri financiare in fata ochilor. Daca conduci o firma cu angajati, ai o responsabilitate fata de ei si fata de proprietari. Firma trebuie sa mearga, iar tu ca director trebuie sa o faci sa mearga si sa mearga pe bune si nu doar pe hartie, altfel o patesti asa cum au patit-o multe banci.

O mare parte din cresterea burselor in ultimi ani a fost speculativa, bazata pe iluzia ca economiile mondiale vor creste cu aceeasi viteza pana la nesfarsit. Vara trecuta ascultam cum un politician ii asigura pe ascultatorii postului de radio Realitatatea ca-n Romania nu va fi nici o cadere pe piata imobiliara. Daca ore-ntregi conduci cu peste 180 km/h, de pilda pe autobahn in Germania, si trebuie sa reduci viteza la 110 km/h sau 90 km/h, ai sentimentul ca te-ai putea cobora din masina si alerga mai repede. Conducand cu 180 km/h este foarta inspaimator primele 30-40 de minute, pot spune acest lucru din propria experienta, dar dupa vreo jumatate de ora creierul se obisnueste cu viteza cu care peisajul trece pe langa tine si viteza nu mai pare asa de mare - devine o viteza "normala". Acel politician a condus cu 180 km/h de multa vreme si mintea lui credea ca 180 km/h este o viteza "normala". Economia a crescut cu 180 km/h ultimii ani, iar marea majoritatea politicienilor si expertilor din intreaga lume ne-au tot asigurat ca aceasta crestere este normala. Acum adevarul ne arata ca cresterea economica, de fapt, a fost nesanatoasa si anormala, sustinuta nu prin productivitate, ci prin speculatii si o consumatie bazata in prea mare masura pe credite.

Asa cum padurile ard pentru a face loc pentru copaci noi si sanatosi, asa arde acum lumea financiara pentru a face loc pentru firme sanatoase si noi directori de firme cu-n lidership si management puternic care poate aduce cresteri economice reale si nu doar "pe hartie".

B.

Niciun comentariu: