Un grup de savanți din Olanda au verificat, dacă vă vine să credeți, cum surzirea treptată a lui Beethoven a influențat muzica pe care a compus-o. Pe parcurs ce marele maestro a surzit a eliminat, treptat, notele mari, sau inalte, sau cum se zice în română, din operele sale. Iar spre sfârșitul vieții, atunci când marele maestru deveniseră complet surd, notele mari au reapărut în muzica lui. O persoană care surzește treptat, pe o durată lungă de timp, pierde întâi abilitatea de-a auzi notele mari, iar cercetătorii spun că asta ar fi afectat stilul muzicii compusă de Beethoven.
Olandezii au împărțit așadar compuneriile lui Beethoven în patru categorii, începând cu operele compuse între (1798-1800) și terminând că operele compuse între (1824-1826). Apoi au numărat de câte ori Beethoven a folosit nota G6, ceea ce corespunde la frecvența de 1568 de Hertz. Concluzia olandeziilor este așadar una logică, căci acea notă a dispărut treptat și a reapărut doar atunci când Beethoven era complet surd. Dar este chiar atât de simplu?
O slăbiciune în metodologia olandeziilor, de care ne-am putea lega, este faptul că discursul lor se bazează pe date medicale despre auzul lui Beethoven. Ca atare, certitudinea concluzilor din acest raport este direct dependentă de calitatea datelor medicale despre auzul lui Beethoven. Acele date sunt vechi și de cine știe ce calitate.
O altă sursă de poluare care ar putea afecta rezultatul olandeziilor ar putea fi faptul că abilitatea de auzi este doar o parte din a compune muzică. Note mici, scăzute sau cum se zice în română, pot indică muzică al căreia ”stare de spirit” este mai trist sau mai întunecat, ceea ce la fel de bine poate reflecta starea de spirit celui care a compus-o. Poate este un pic cam subțire să compari doar capacitatea de-a aude cu numărul de note înalte sau scăzute.
Cineva să-mi spună cum se zice; note mari, mici, inalte... cum?
Imaginați-vă că citiți două articole cu date statistice despre orașul unde locuiți. În primul aflați că vânzarea mașinilor germane a crescut în ultimul an. În al doilea articol citiți că procentajul pensionariilor care și-au rupt un picior sau o mână a crescut în ultimul an. Puteți trageți concluzia că mașinele germane rup oasele pensionariilor? Majoritatea oamenilor ar zice că una n-are legătură cu cealaltă. Ei, ceva asemănător poate s-a întâmplat și aici; poate starea de spirit a lui Beethoven a afectat stilul de muzică mai mult decât posibilitatea lui de-a auzi.
Muzică, precum matematica, este vorba de sentimente, despre o frumusețe,
despre o veselie sau o tristețe care locuește adânc în sufletul unei
persoane. Nu zic că nu s-ar putea cuantifica muzica, însă cred că poate
ar fi nevoie de mai multe puncte de comparație decât doar unul - în
cazul ăsta auzitul. Folosind doar un punct de comparație, olandezii nu
pot exclude alte motive pentru care Beethoven a ales să folosească
notele așa cum a facut-o. Nu reiese din sursele mele dacă cercetătorii olandezi au ținut cont de
acest aspect, însă m-aș mira dacă nu s-au gândit la asta. Până la urmă, sunt
cercetători de meserie și considerări asupra metodologiei, cum această ar putea afecta rezultatul, face parte din
procesul știențific.
sursă: physorg.com
B.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu