Chiar nu mai inteleg nimic...

Deci.... Sunt foarte derutat. Chiar nu mai inteleg nimica. Persoana la care ma gandesc este o domnisoara foarte inteligenta, foarte bine crescuta si care are niste valori morale foarte ridicate. Atentie! Eu nu zic la misto. Chiar asa este!

Meseria acestei persoane este comunicarea, iar totusi nu poate sa stea de vorba cu mine, nici macar pe mess. Poate este asa ca mi-am acordat singur prea multa importanta, crezand ca ar vrea sa stea de vorba cu mine si sa asculte ce am de spus. Dar nu stiu cum sa zic; cand cineva imi spune ca suntem "friends for ever, no matter what" eu am tendinta sa o cred pe cuvant. In fine, nu-i nimica. Nu-s suparat pe ea. Imi pare doar rau ca simte nevoia sa faca asta.

Mi-e draga ca prietena in continuare, chiar daca se pare ca are o parere foarte proasta despre mine. As fi putut s-o barfesc, sau s-o vorbesc de rau. Dumnezeu stie ca intr-un fel as avea dreptul. Dar fiindca nici eu nu sunt fara vina nu am de gand sa fac acest lucru. As putea sa privesc gestul dansei ca unul jignitor, uneori ma gandesc ca intr-adevar asa este intentionat, dar nu am sa fac nici asta. Poate sunt fraier, dar nu cred ca este o taranca incat sa faca asa ceva premeditat...nu dupa toate. Sincer, cred ca nu-i mai pasa de mult, dar daca totusi o face premeditat, atunci mie foarte mila de ea fiindca a devenit exact ca acele persoane pe care le detesta. Daca o face intentionat si cu scopul de a face rau nu a inteles nimic din viata pana acuma si imi pare sincer rau pentru ea. Dar nu cred ca o face pre-meditat, sau cu intentia de a face rau; este mult prea inteligenta si bine-simtita.

Sunt anumite lucruri care trebuie sa le spun si sa le clarific tuturor. Intai: Eu nu sunt un inger in aceasta poveste. I-am facut multe faze urate. Dar niciuna nu a fost premeditata. Toate au fost din frustrari acumulate din alte parti si care sau varsat pe ea. Chiar nu am avut alt prieten pe acea vreme. Nu este nici o scuza. Este o lipsa de caracter din partea mea si incerc sa corectez aceasta lipsa. Lipsa caracterului ei este faptul ca nu poate sa inteleaga acest lucru si ca ma judeca bazat doar pe chestile naspa, dintr-o perioada foarte grea in viata mea.

Nu o sa va dau alte detalii fiindca uni dintre voi oricum va dati seama despre cine este vorba si intentia mea nu este sa o fac de rusine sau sa o barfesc. Doar ca am stat azi si am invatat si din cand in cand mi-a mai fugit gandul la aceasta poveste. Si nu pot sa scap de sentimentul ca sa ajuns la o chestie fara demnitate, o chestie necivilizata. O chestie la care nu ar fi trebuit sa se ajunga intre doua persoane care pretind ca sunt civilizati, bine-educati si inteligenti.

Ultimul exemplu. Eu nu pot sa inteleg cum ea poate sa ma ignore complet luni in sir, apoi sa-mi lase un comentar pe blog cum ca eu mereu am fost invingator si ca spera ca am sa-mi gasesc linistea si apoi sa nu mai raspunda la intrebari de genul: Ce mai faci? Esti bine?

O intrebare pentru tuturor care citesc aceasta postare. Vi se pare normal? Sau sunt eu cel mai prost om din lume?

Ceea ce este tragicomic acuma este ca eu in continuare ma gandesc la ea ca fiind o prietena buna, iar ea nu vorbeste cu mine. Dar stiti ceva? Eu oricum sper ca-i merge bine si ca are totul cea ce-si doreste!

B.