UItându-mă ieri la manifestările din centru Bucureștiului am auzit tot felul de scandări împotriva guvernului. Eu chiar nu înțeleg; la vot se vorbește de turism electoral, de prețul în lei pentru un vot. Criterile pentru a vota cu cineva sunt mereu aceleași; votez cu cel care-mi bagă banul în buzunar și nu cu acel care cred ar putea băga banul în buzunarii tuturor; ce-mi arde mie de ceilalți...
În România am întâmpinat egoism-ul în cea mai pură formă. Acum subliniez, cu majuscule și sirene, că am cunoscut oameni în București al cărora generozitate față de mine a fost fără măsuri. Din păcăte sunt însă prea puțini care sunt așa. Revenind așadar la subiect; ziceam de egoism, de cea mai urâtă fața a omeniri care, înainte să ajung la București, n-am mai văzut-o deși am fost cam peste tot în Europa. Am crezut că am văzut-o, dar la București mi-am dat seama că de abia atunci o văd.
Eu. Eu. Eu. Eu. Iar cel care spune noi este un fraier naiv care-și merită
soarta. Incapacitatea multora din România să gândească dincolo de
propriul nas a adus starea în care se află România. Incapacitatea unora
să gândească dincolo de propria persoană le-a permis hoția hienelor care
alcătuiesc o mare majoritate din clasa politică. Și chiar le-a fost
simplu. O dată la patru ani au știut să profite de acel egoism spurcat
care locuiește în sufletul multora români. Și atunci, dacă unii-și merită
soarta, cu părere de rău, dar și ceilalți își merită soarta.
Ieri seară auzeam de la mulțime scandări despre libertate și am realizat că acești oameni n-au nici măcar o urmă de habar ce-nseamnă libertate. Urlă după libertate pe care o au, dar pe care o resping din putoare, din lăcomie; o resping pentru zece-douăzeci de lei sau niște mici în timpul campanilor electorale.
Din punctul meu de vedere, oamenii au libertate în România. Problema este că-și bat joc de ea. Și știți de ce? Egoism. Iarăși acel egoism spurcat de pițipoancă adolscentă care vrea totul acum și fără efort. Acum lumea s-a trezit cu rezultatele propriei mentalități. Acuma, sau de vreo doi an încoace, toate țările din lume guleg roadele mentalității populației generale. La fel și românii.
Am și eu o întrebare modestă pentru cei care ies pe stradă și urlă jos Băsescu, jos nu mai știu ce; când ați votat cu cel care v-a dat cei 20 de lei, când ați acceptat să vă vindeți ca o prostituată jegoasă, chiar ați crezut că va fi bine pe termen lung? Sau n-ați gândit dincolo de șprițul pe care urma să-l beți pe acei bani incasați de la vreun partid? Când v-ați urcat într-un autocar sponsorizat de un partid care va dus la o secție de vot unde putea să se asigure că votați ”cu cine trebuie”, ați fost amenințați cu moartea, cu pistolul sau cu pușcaria?
Nu. Ați fost lacomi. Ați gândit cum gândiți întotdeaună; mai ciupim și noi ceva. Uite, ciupiți. Sper că gustul este superior prețului.
Știți cine ar trebui huiduiți? Nu politicienii, căci n-ai cum să cerți o
hienă pentru că este o hienă; cei care și-au vândut voturile și cei care au dat cu piciorul în responsabilitatea fiecăruia dintre participanții unei societăți libere trebuie huiduiți deoarece ei sunt de vină, deoarece ei au vândut viitorul tinerilor din România fără să stea prea
mult pe gânduri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu