Cea mai lenesa duminica!!

Am avut o duminica minunata. Am dormit pana m-am trezit, evident, dar stiti voi la ce ma refer. Apoi am mancat si m-am dus in oras. Dupa vreo ora-doua, m-am dus si l-am luat pe tata si am mers acasa si am mancat impreuna cu mama. La ora trei am fost la un concert in care a participat si tata. A fost super - au cantatat marsuri si totul sa petrecut intr-un muzeu. La concert a veni si matusa si unchiul meu si mi-a parut foarte bine ca am avut ocazia sa ma intalnesc cu ei.

Apoi m-am dus la sala si m-am antrenat. Mai am nevoie de inca cateva zile, dar se pare ca incep sa-mi revin la forma in care eram acum doi ani. Dupa antrenament m-am vazut cu un prieten cu care nu m-am vazut de vreo trei ani. Am povestit si am hotarat ca trebuie sa mergem sa jucam golf. Din pacate mai sunt vreo doua-trei luni pana poti sa joci golf in Suedia, dar pana atunci lasam visele sa ne hraneasca dorul de o plimbare pe un camp, cu o crosa in mana, distrugand un gazon frumos si injurand o minge mica, chiar foarte mica, si alba.

Apoi m-am dus acasa unde am stat pe net si am urmarit cum NASA a trimis nava Discovery in spatiu, l-am urmarit in acelas timp pe un prieten care era cat pe aici sa castige un turneu de poker si am citit o groaza de articole interesante pe site-urile care le puteti gasi in lista mea de linkuri.

Intre timp am mai mancat slanina cu ceapa.

Acum ma gandesc sa ma pun in pat si sa continui sa citesc "Portretul lui Dorian Gray" pana nu ma mai pot tine treaz. Cine nu-i place Oscar Wilde este analfabet. Mai mult am sa scriu cand am terminat "Portretul lui Dorian Gray", dar pana acum trebuie sa zic ca sunt absolut incantat de aceasta carte.

Maine este luni si sunt hotarat sa scriu un articol serios pe blog. Nu stiu inca despre ce va fi, dar va fi un articol serios, care incearca, cu stilul meu caracteristic, sa spuna multe si reuseste mai mereu sa zica nimica - in Suedia acest fenomen se numeste diaree orala. Mai urmeaza sa ma plimb prin Eskilstuna cu un aparat de fotografiat pentru a face poze pentru blog. S-a transformat orasul de cand am mai fost eu pe aici, sau poate este asa ca doar ochii mei si privirea mea s-a schimbat si observ lucruri acum la care eram orb acum cativa ani.

Viata este frumoasa cand nu mai stai in niste cretini si cand ai preluat controlul asupra ei. Un singur lucru imi lipseste, dar nu depinde de mine. Imi lipseste posibilitatea de a putea vorbi cu cineva anume. Nu conteaza cine este, dar chiar imi lipseste.

Noapte buna toata lumea, am avut azi vizitatori din India pe blogul meu. Ciudat! Dar este ceva cu care pot sa traiesc atata timp cat nu trebuie sa ma invat sa scriu in hindi....

B.

PS. Mai de mult am primit un biletel de la cineva care m-a bucurat enorm atunci cand l-am primit. Inca mai am acel biletel si inca zambesc de fiecare data cand ma uit la el. Sper ca persoana care mi-a dat biletelul este bine si ca are totul ceea ce-si doreste. DS