Am avut azi o discutie foarte interesanta cu-n prieten. Vorbeam despre sindicate si mai ales despre puterea sindicatelor in Suedia si in alte tari dezvoltate. Eu cred ca puterea sindicalistilor este prea mare pentru binele membriilor. Daca sindicatul isi face treaba prea bine, atunci firma isi muta productia in alta tara unde este mai ieftina. Sunt doua interese care se bat cap in cap intre sindicatul care lupta pentru un salariu mai mare si proprietarul care vrea un profit mai mare.
Dar ceea ce mi sa parut foarte interesant este ca sindicatul, desi n-a investit niciun ban in firma au pretentii care, in opinia mea, li se cuvin doar actionarilor. Totul se rezuma la cum privim dreptul de proprietate si ce valori ii dam cuvintului "proprietar". Corect ar fi sa se dea profit celor care si-au asumat un risc, adica cei care au investit. Poate vi se pare logic, dar in Suedia de exemplu, nu este asa. Nu sunt impotriva sindicatelor sau siguranta sociala. Dar cred ca aici este prea multa siguranta personala. De exemplu este mai rentabil pentru cineva sa traiasca pe ajutorul de somaj decat sa-si gaseasca un job cateva ore pe saptamana. Nu cred ca este sanatos atunci cand un sistem impinge oameni catre ajutor social in loc de auto-sustinere.
Am sa scriu un articol cu mai multe amanunte mai incolo, acum sunt prea obosit si maine am o intalnire la o universitate, asa ca vreau sa ma pun in pat ca sa pot sa fiu proaspat maine.
Noapte buna!
B.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu