tu eşti altfel făcută decât mine. tu mă înspăimânţi.
tu eşti un monstru. mi-e frică de tine.
ai lucruri pe care eu nu le am. ai sâni, de pildă,
ai tupeu.
ai o grămadă de rochii, ai rude cu grade universitare.
şi, doamne cum îţi picură părul până pe şale
ca un camion fructexport, fantomatic şi moale
care ar trece pe dorobanţi.
şi ai şolduri, şi ai pandalii, ai amanţi...
inconştientul tău trebuie să fie aşa uriaş
încât ar putea să reducă el singur diferenţa dintre sat şi oraş
să pună capăt valului de violenţă şi pornografie
cu doar un gest, sau o alifie.
nu, dacă tu ai fi un film documentar despre valenţele elementelor chimice
iar eu o tablă pe-un acoperiş de siloz
tot n-am fi fost aşa de străini
în realitatea cu atheneuri, caberneturi, maşini.
tremur când mă atingi. mi se face rău când îţi aud vocea la telefon.
de ce trebuie să existe o fiinţă ca tine?
şi de ce trebuie acum să nu mai existe?
bestie, pistruiato şi fufo,
feregea peste maxilare de tinichea,
gâsco.
Mircea Cărtărescu
miercuri, 30 iunie 2010
marți, 29 iunie 2010
Această știre nu e importantă!
Pe blogul suedez fredimellanostern.wordpress.com putem citi într-un articol cum palestinieni au atacat și distrus o tabără de vară finanțată de ONU. Motivele palestinienilor pentru acest barbarism a fost că nu pot accepta tabere unde fete și băieți se joacă împreună.
Hamas are proprile sale tabere de vară, în care copii sunt învățați să marșeze ca soldați și evident că nu vor concurență la capitolul resurse umane. Iar acest atac a fost al doilea într-o lună. Da! Săracii "nevinovați"; sunt sigur că-ntr-un fel sau altul, unii cred că Israel-ul este responsabil și pentru aceste atacuri!
Eu mă întreb de ce nimeni nu demonstrează pe Sergels Torg în centrul Stockholm-ului împotriva acestui act de terorism ? De ce ziarele suedeze nu bagă în seama această știre? Ce bine ne educă jurnaliștii! Obiectivitatea lor este de mirat. Sunt un model pentru noi toți!
B.
Hamas are proprile sale tabere de vară, în care copii sunt învățați să marșeze ca soldați și evident că nu vor concurență la capitolul resurse umane. Iar acest atac a fost al doilea într-o lună. Da! Săracii "nevinovați"; sunt sigur că-ntr-un fel sau altul, unii cred că Israel-ul este responsabil și pentru aceste atacuri!
Eu mă întreb de ce nimeni nu demonstrează pe Sergels Torg în centrul Stockholm-ului împotriva acestui act de terorism ? De ce ziarele suedeze nu bagă în seama această știre? Ce bine ne educă jurnaliștii! Obiectivitatea lor este de mirat. Sunt un model pentru noi toți!
B.
Vreodată
... Şi voi lua din cer
Ceea ce nu mai găsesc
Prin stele,
De când rătăcesc.
Această gândire mai vreau
Din câte-am dorit -
Sau cerul e rece
La infinit...
George Bacovia
Ceea ce nu mai găsesc
Prin stele,
De când rătăcesc.
Această gândire mai vreau
Din câte-am dorit -
Sau cerul e rece
La infinit...
George Bacovia
luni, 28 iunie 2010
Keynes era din Kenya!
Mă gândeam să comentez situația din România și am să încerc să nu par un monstru, un nesimțit sau o persoană fără empatie
Părerea mea este că România se confruntă cu probleme structurale ignorate de toți politicienii și de massmedia de la revoluție până în prezent. Înțeleg că este absolut oribil pentru cei care sunt afectați și gândurile mele sunt cu cei care așteaptă iarna cu groază, neavând posibilitatea de a-și plăti încălzirea, și cei care au rămas fără un loc de muncă. Este bine că lumea a ieșit în țară, chiar dacă în opinia mea este un gest făcut prea târziu și în zadar. Un fapt curios este că șomajul nu este mai mare în România decât în Suedia, asta dacă cifrele care le-am văzut azi sunt corecte. Dar guvernul suedez nu este precum cel român, iar Suedia arată cum arată și România arată cum arată.
Ceea ce se întâmplă trebuie să se întâmple. Toate țările trec prin aceste momente. Suedia a trecut cel puțin de două ori prin schimbări structurale ultimii 30 de ani. Întâi a dispărut o mare parte din producția marină prin anii 1970 iar din aproximativ 1995, industria suedeză a urmat și ea aceeași soartă.
Este greu de evitat asemenea schimbări fiindcă lumea nu este statică. Invenții noi, sau revoluții, cum ar fi cazul în România, aduc schimbări la care suntem nevoiți să ne adaptăm. Cum a spus o prientenă foarte bună: chiar dacă plouă, decât să aștepți soarele, mai bine înveți cum să dansezi în ploaie.
Însă România are politicienii și massmedia pe care o are și în loc de a face aceste schimbări treptat, deodată cu creșterea economică de la revoluție încoace, au așteptat până a devenit absolut necesar. Nu cred că ar conta cine ar fi fost la putere; din câte am văzut în România, chiar nu contează cine este la putere deoarece există zero ideologie și zero desbateri constructive - maxim, insă, de miștouri și furturi. Băse sau Geoană, ceea ce se întâmpla acuma s-ar fi întâmplat oricum.
Ținând cont de ceea ce este pe cale să se întâmple acuma în România, este destul de ironic că salvarea celor care acum sunt afectați de măsurile de austeritate puteau să fie exact aceeași măsuri, dar aplicate treptat din 2004 de exemplu. Acumă plătesc toți românii pentru că economul legendă Keynes este confundat cu o persoană provenită dintr-o țară din africa, Kenya, de miștocarii din facultățile de economie din România care ulterior ajung să conducă țara.
B.
Părerea mea este că România se confruntă cu probleme structurale ignorate de toți politicienii și de massmedia de la revoluție până în prezent. Înțeleg că este absolut oribil pentru cei care sunt afectați și gândurile mele sunt cu cei care așteaptă iarna cu groază, neavând posibilitatea de a-și plăti încălzirea, și cei care au rămas fără un loc de muncă. Este bine că lumea a ieșit în țară, chiar dacă în opinia mea este un gest făcut prea târziu și în zadar. Un fapt curios este că șomajul nu este mai mare în România decât în Suedia, asta dacă cifrele care le-am văzut azi sunt corecte. Dar guvernul suedez nu este precum cel român, iar Suedia arată cum arată și România arată cum arată.
Ceea ce se întâmplă trebuie să se întâmple. Toate țările trec prin aceste momente. Suedia a trecut cel puțin de două ori prin schimbări structurale ultimii 30 de ani. Întâi a dispărut o mare parte din producția marină prin anii 1970 iar din aproximativ 1995, industria suedeză a urmat și ea aceeași soartă.
Este greu de evitat asemenea schimbări fiindcă lumea nu este statică. Invenții noi, sau revoluții, cum ar fi cazul în România, aduc schimbări la care suntem nevoiți să ne adaptăm. Cum a spus o prientenă foarte bună: chiar dacă plouă, decât să aștepți soarele, mai bine înveți cum să dansezi în ploaie.
Însă România are politicienii și massmedia pe care o are și în loc de a face aceste schimbări treptat, deodată cu creșterea economică de la revoluție încoace, au așteptat până a devenit absolut necesar. Nu cred că ar conta cine ar fi fost la putere; din câte am văzut în România, chiar nu contează cine este la putere deoarece există zero ideologie și zero desbateri constructive - maxim, insă, de miștouri și furturi. Băse sau Geoană, ceea ce se întâmpla acuma s-ar fi întâmplat oricum.
Ținând cont de ceea ce este pe cale să se întâmple acuma în România, este destul de ironic că salvarea celor care acum sunt afectați de măsurile de austeritate puteau să fie exact aceeași măsuri, dar aplicate treptat din 2004 de exemplu. Acumă plătesc toți românii pentru că economul legendă Keynes este confundat cu o persoană provenită dintr-o țară din africa, Kenya, de miștocarii din facultățile de economie din România care ulterior ajung să conducă țara.
B.
Cern accelerează
imagine: AFP
Mașina de big-bang, așa cum o numesc cei din ziarul suedez Svenska Dagbladet (SvD), accelereză. Intensitatea razelor care sunt accelerate și ciocnite sunt din ce in ce mai intensive, adică, conțin din ce în ce mai mulți protoni.
Unul dintre fizicienii de la Cern a explicat că, coliziunea protoniilor este un pic ca și atunci când se ciocnesc două coșuri pline de gunoi și ies morcovi din coliziune. Încă nu m-am oprit din râs...
surse: physorg.com, SvD
B.
USB cuantic
imagine: Australian National University
Cum sună o memorie USB cuantică? Fizicienii de la Australian National University au reușit se oprească și manipuleze lumina într-un cristal. O dată ce iau dat drumul au putut citi informatia aflată în lumină.
Această invenție crează un sistem de a comunica impenetrabil deoarece informațile aflate în acea rază de lumine poate fi citită o singură dată. Conform legile mecanicii cuantice, o dată ce măsori un sistem, sistemul se schimbă iar asta ar însemna că acest USB poate fi citit o singură dată.
Partea mai incomodă este că este greu să porți USB-ul cuantic în buzunar; temperatura la care fizicienii au reușit această performanță este -270 grade; cu alte cuvinte: dacă sunteți mai înghețați de felul vostru, atunci nu vă faceți spioni...
B
Eroul meu
Îl cheamă Sal Khan și totul a început cu o verișoară de-a lui, care avea probleme cu matematica la școală, iar Sal, nefiind în același oraș, a ajutat-o prin Internet. În curând alte rude au apelat la ajutorul lui și, fiindcă era greu să planifice ședințele de meditații din cauza, Sal le-a postat pe Youtube. Așa s-a născut Khan Academy.
Dânsul este unul dintre eroii mei pentru simplul motiv că mi-a deschis ochii la ceva foarte frumos - matematică - și mi-a arătat că pot și eu. Mulțumesc! Citiți articolul despre Sal Khan; promit că vă face să zâmbiți!
B.
Dânsul este unul dintre eroii mei pentru simplul motiv că mi-a deschis ochii la ceva foarte frumos - matematică - și mi-a arătat că pot și eu. Mulțumesc! Citiți articolul despre Sal Khan; promit că vă face să zâmbiți!
B.
vineri, 25 iunie 2010
Remediu
Dacă cineva are un remediu pentru amintiri proaste, provocate de locuri geografice, contactați-mă vă rog pe messenger. Id-ul meu este bogdan_dobondi
Vorbesc foarte serios.
B.
Vorbesc foarte serios.
B.
Crize
Tristă, după un copac, pe câmp
Stă luna palidă, pustie -
De vânt se clatină copacul -
Şi simt fiori de nebunie.
O umbră mormăind păşeşte...
E om... atât, şi e destul...
Şi-acum ne-om gâtui tovarăşi:
El - om flămând, eu - om sătul.
Dar vezi... m-a ocolit acuma...
El s-a temut mai mult, mai mult, - săracul...
Pe luna palidă, pustie,
De vânt se clatină copacul...
George Bacovia
Stă luna palidă, pustie -
De vânt se clatină copacul -
Şi simt fiori de nebunie.
O umbră mormăind păşeşte...
E om... atât, şi e destul...
Şi-acum ne-om gâtui tovarăşi:
El - om flămând, eu - om sătul.
Dar vezi... m-a ocolit acuma...
El s-a temut mai mult, mai mult, - săracul...
Pe luna palidă, pustie,
De vânt se clatină copacul...
George Bacovia
Pulsari...
imagine: Michael Kramer, University of Manchester
S-a descoperit motivele pentru care pulsari își schimbă rotația în două feluri. Pulsarii sunt stele aflate în stare de colaps și se învârt foarte repede; recunosc că nu am nici-o urmă de habar daca li se spun pulsari în Româna.
Această descoperire arată că atunci când curentul creat de particolele cu încărcătură electrică aflate în apropierea stelei este mare, atunci steaua își frâneaza rotația mai tare decât atunci când curentul este mai mic.
Cu ajutorul acestei descoperiri se poate calcula mai bine rata schimbări a rotației și sunt speranțe că se vor putea descoperi undele gravitaționale prevăzute de Albert Einstein. Dacă doriți mai multe detalii, vă recomand articolul pe sciencedaily.com/
B.
Un articol interesant
Acum câteva zile v-am recomandat blogul "A șaptea dimensiune"; azi aș vrea să vă recomand un articol de pe acel blog: "Nulitățile" Guvernului Boc.
B.
B.
joi, 24 iunie 2010
Game, set, match
Întru-un meci din Wimbledon, turneul de mare șlem care se desfășoară acuma, John Ismer l-a învins pe Nicolas Mahut cu 70-68 (!!!!!) în setul decisiv. Meciul a durat aproximativ 11 ore, împărțite pe trei zile și este cel mai lung meci din istoria tenislui profesionist.
Acuma mulți își ridică vocea și spun că trebuie introdus tie-break în setul decisiv și în turneele Grand Slam. Eu nu sunt de acord. Argumentele celor care doresc introducerea loteriei tie-break-ului este că nu este sănătos pentru jucoători. Este destul de logic că nu este sănătos, însa faptul că se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat este farmecul tenisului de câmp; este unul dintre motivele pentru care eu, în adolscența mea, mă îndrăgostisem de acest sport.
Ce poate fi mai frumos ca sportiv decât să întâlnești adversarul perfect? Ce poate fi mai frumos decât să te întreci cu cineva care scoate totul ce este mai bun din tine? Jucătorii de tenis care vor performanță nu iubesc să alerge kilometri zilnic, își justifică însă orele petrecute alergând sau orele la sala de forță, ore în care nu se antrenează tenis, cu meciuri precum acest meci. Nimeni nu joacă tenis de câmp pentru că-i place antrenamentul fizic. Îndură durerea antrenamentului fizic pentru a fi pregătit pentru astfel de momente.
Dacă nu ai jucat, dacă nu ai încercat cu tot sufletul să devi cât mai bun în acest sport - tenis de câmp - atunci nu prea ai cum să înțelegi. Degeaba ai dreptate din punct de vedere tehnic; logic că un jucător are șanse destul de reduse în următorul meci după un asemenea meci, la fel de logic este că dacă acest meci ar fi fost în Australia, la temperaturi foarte mari, atunci ar fi fost direct periculos, dar vreau să susțin că nu despre asta este vorba. Opinia mea este că acest meci este motivul pentru care nu trebuie introdus tie-break-ul în setul decisiv în turneele de mare șlem deoarece acest meci ne-a amintit de frumusețea tenisului de câmp. Acest meci mi-a amintit cât de mult iubesc acest sport.
Și fiindcă am ajuns să practic un alt sport la nivel foarte înalt, chiar la un nivel echivalent cu cel de la Wimbledon, vreau să-i felicit pe amândoi. Această luptă epică a fost o lecție de omenire, de pasiune, de viață pentru noi toți. Bucuria și frumusețea este cu atât mai mare odatâ ce putem compara performanța celor doi jucători de tenis cu preformața actoriilor din Africa de Sud, care se răstogolesc pe jos milogindu-se de arbitru pentru a câștiga avantaje care, dacă le meritau, nu erau nevoiți să se milogească de arbitru prin tot felul de simulări.
B.
Acuma mulți își ridică vocea și spun că trebuie introdus tie-break în setul decisiv și în turneele Grand Slam. Eu nu sunt de acord. Argumentele celor care doresc introducerea loteriei tie-break-ului este că nu este sănătos pentru jucoători. Este destul de logic că nu este sănătos, însa faptul că se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat este farmecul tenisului de câmp; este unul dintre motivele pentru care eu, în adolscența mea, mă îndrăgostisem de acest sport.
Ce poate fi mai frumos ca sportiv decât să întâlnești adversarul perfect? Ce poate fi mai frumos decât să te întreci cu cineva care scoate totul ce este mai bun din tine? Jucătorii de tenis care vor performanță nu iubesc să alerge kilometri zilnic, își justifică însă orele petrecute alergând sau orele la sala de forță, ore în care nu se antrenează tenis, cu meciuri precum acest meci. Nimeni nu joacă tenis de câmp pentru că-i place antrenamentul fizic. Îndură durerea antrenamentului fizic pentru a fi pregătit pentru astfel de momente.
Dacă nu ai jucat, dacă nu ai încercat cu tot sufletul să devi cât mai bun în acest sport - tenis de câmp - atunci nu prea ai cum să înțelegi. Degeaba ai dreptate din punct de vedere tehnic; logic că un jucător are șanse destul de reduse în următorul meci după un asemenea meci, la fel de logic este că dacă acest meci ar fi fost în Australia, la temperaturi foarte mari, atunci ar fi fost direct periculos, dar vreau să susțin că nu despre asta este vorba. Opinia mea este că acest meci este motivul pentru care nu trebuie introdus tie-break-ul în setul decisiv în turneele de mare șlem deoarece acest meci ne-a amintit de frumusețea tenisului de câmp. Acest meci mi-a amintit cât de mult iubesc acest sport.
Și fiindcă am ajuns să practic un alt sport la nivel foarte înalt, chiar la un nivel echivalent cu cel de la Wimbledon, vreau să-i felicit pe amândoi. Această luptă epică a fost o lecție de omenire, de pasiune, de viață pentru noi toți. Bucuria și frumusețea este cu atât mai mare odatâ ce putem compara performanța celor doi jucători de tenis cu preformața actoriilor din Africa de Sud, care se răstogolesc pe jos milogindu-se de arbitru pentru a câștiga avantaje care, dacă le meritau, nu erau nevoiți să se milogească de arbitru prin tot felul de simulări.
B.
Nimeni n-a crezut altceva....
Presa din România a fost adaugată pe lista cu amenințărilor naționale. Alte chestii pe lista aia sunt, printre altele, terorism, corupție și crima orginizată aflăm de la mediafax.ro
Comentar: Stiiiiiu...! Poate că eu aș pune presa pe acea listă din alte motive decât guvernul. Incompetența presei a contribuit și contribuie în continuare la falimentul țării. Dacă își făceau meseria România n-ar fi fost condusă de cei care a condus-o de la revoluție...
B.
Comentar: Stiiiiiu...! Poate că eu aș pune presa pe acea listă din alte motive decât guvernul. Incompetența presei a contribuit și contribuie în continuare la falimentul țării. Dacă își făceau meseria România n-ar fi fost condusă de cei care a condus-o de la revoluție...
B.
Dreapta se îndreaptă spre majoritate
În sondajul făcut de către DN și Syncopate, alianța de dreapta avansează destul de mult. Conform acest sondaj guvernul de dreapta se apropie de o nouă majoritate. Mie personal mi se pare o veste foarte bună. Dacă ați mai citit blogul meu, știți foarte bine că nu simpatizez prea mult cu dezastrul roșuverde. Articol in DN..
B.
B.
miercuri, 23 iunie 2010
Un suedez a fost arestat pentru acte de terorism
Un suedez a fost arestat azi dimineață în Rinkeby, cartierul la marginea Stockholm-ului, pentru că are legături cu rețeua al-Shabaab și că a planificat acte de terorism în Somalia. Articol în SvD.
Suedia are o problemă mai mare decât crede, iar politicienii nu pot să facă nimică deoarece media suedeză nu permite să critici imigranti. Părerea mea este că problema nu sunt somalienii ci faptul că nu se discută problema cu eșecul integrări acestui grup etnic.
Lipsa de dezbatere și ignorarea problemei de către media și politicieni le-au dat aripi partidului naționalist SD; părerea mea este că dacă SD intră în parlamentul suedez la toamnă, atunci politicienii vor fi nevoiți să se ocupe de această problemă. Nu agreez SD-ul, însă în spatele creșterea lor putem vedea frustrarea omului de rând, care nu prea este de acord cu problemele asociate cu unele grupuri etnice.
Nu este vorba de rasism din partea mea. Ceea ce mă deranjază este faptul că politicienii suedezi, de teamă, se fac că n-ar există o problemă.
B.
Suedia are o problemă mai mare decât crede, iar politicienii nu pot să facă nimică deoarece media suedeză nu permite să critici imigranti. Părerea mea este că problema nu sunt somalienii ci faptul că nu se discută problema cu eșecul integrări acestui grup etnic.
Lipsa de dezbatere și ignorarea problemei de către media și politicieni le-au dat aripi partidului naționalist SD; părerea mea este că dacă SD intră în parlamentul suedez la toamnă, atunci politicienii vor fi nevoiți să se ocupe de această problemă. Nu agreez SD-ul, însă în spatele creșterea lor putem vedea frustrarea omului de rând, care nu prea este de acord cu problemele asociate cu unele grupuri etnice.
Nu este vorba de rasism din partea mea. Ceea ce mă deranjază este faptul că politicienii suedezi, de teamă, se fac că n-ar există o problemă.
B.
marți, 22 iunie 2010
Călătorie
Umblu prin mine
Ca printr-un oraş străin
În care nu cunosc pe nimeni.
Seara mi-e teamă pe străzi
Şi-n după-amieze ploioase
Mi-e frig şi urât.
Nici o dorinţă de-a călători,
Când şi numai trecerea drumului
E aventură,
Nici o amintire din alte vieţi
Întrebării
"De ce-am fost adusă aici?"...
Ana Blandiana
Ca printr-un oraş străin
În care nu cunosc pe nimeni.
Seara mi-e teamă pe străzi
Şi-n după-amieze ploioase
Mi-e frig şi urât.
Nici o dorinţă de-a călători,
Când şi numai trecerea drumului
E aventură,
Nici o amintire din alte vieţi
Întrebării
"De ce-am fost adusă aici?"...
Ana Blandiana
BEC în cădere liberă
imagine: ZARMS / University of Bremen
Cine a spus că fizică este pentru tocilari, sau că nu este foarte cool? Fizicieni din Germania pun una dintre teoriile lui Einstein la încercare prin a lăsa condensat Bose-Einstein să cadă liber. Nerd is the new cool!! Articol cu detalii...
B.
Sunt unde trebuie
După o zi nebună sunt în sfârșit unde vroiam să fiu. Sunt frânt de oboseală și nu o să scriu nu știu ce, dar vroiam doar să spun că am ajuns.
B.
B.
luni, 21 iunie 2010
Vei plânge mult ori vei zâmbi?
Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"
Lucian Blaga
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"
Lucian Blaga
PSD
Nu se desmint băieții. În loc să se gândească la popor, la cum să redreseze o situație de rahat, de altfel o situație la care ei înșiși au contribuit, vorbesc acum de a prelua puterea. De parcă problema României este că NU se află PSD la putere! Am o întrebare, că eu nu prea știu mai nimic dacă e să mă iau după unii; dacă se schimbă guvernul vor fi mai mulți bani în România? Dacă alți hoți sunt la putere, economia se redresează?
Acum, acesti mârlani din PSD vor acorda și mai puțină atenție nevoile țări. Asta putem citi în acest articol pe mediafax. Practic, articolul ne spune că PSD-ului i se rupe în continuare de poporul român.
B.
Acum, acesti mârlani din PSD vor acorda și mai puțină atenție nevoile țări. Asta putem citi în acest articol pe mediafax. Practic, articolul ne spune că PSD-ului i se rupe în continuare de poporul român.
B.
Sculptor
imagine: ESO/J. Emerson/VISTA; Cambridge Astronomical Survey Unit
Imaginea arată galaxia Sculptor (NGC 253) fotografiată și în lumină vizibilă și în infraroșu. Această galaxie a fost descoperită de Caroline Herschel în 1783. Frumos, nu?
sursă: sciencedaily.com
B.
Suedia a recuperat....
...ce a pierdut în criză. Și asta este în totalitate meritul guvernului de dreapta care a știut să gestioneze problemele. Însă nu m-aș mira dacă mâzgălia roșuverde vor fi votați la putere; doar acuma ar mai fi ce să strice, nu? Și credeți-mă, acest popor chiar ar putea...
Cert este că alegerile din toamnă pot fi falimentare pentru Suedia. Dacă Mona Sahlin și restul tovarășilor fără habar vor întra la putere, tare mi-e teamă că vor distruge țara în care îmi place să trăiesc. Spun asta fiindcă sunt convins că singurul lucru ce a despărțit Suedia de soarta Greciei, Spaniei sau Portugaliei a fost câștigarea alegerilor în 2006 de câtre alianța de dreaptă.
Postul de radio național a lansat această știre pe twitterfeed-ul lor care arată că merge destul de bine în Suedia. Ce-ar spune despre poporul suedez dacă își schimba guvernul la toamnă?
B.
Cert este că alegerile din toamnă pot fi falimentare pentru Suedia. Dacă Mona Sahlin și restul tovarășilor fără habar vor întra la putere, tare mi-e teamă că vor distruge țara în care îmi place să trăiesc. Spun asta fiindcă sunt convins că singurul lucru ce a despărțit Suedia de soarta Greciei, Spaniei sau Portugaliei a fost câștigarea alegerilor în 2006 de câtre alianța de dreaptă.
Postul de radio național a lansat această știre pe twitterfeed-ul lor care arată că merge destul de bine în Suedia. Ce-ar spune despre poporul suedez dacă își schimba guvernul la toamnă?
B.
Idioți în ambele tabere
Israel a decis să o lase mai moale cu blocada fâșiei Gaza. Era oarecum de așteptat și cred că acest lucru este partea bună cu acțiunea Ship to Gaza. Știu că mulți care mi-au citit blogul cred că sunt pro-Israel și că tot ce face Israelul este de bine. Înțeleg că asta s-a înțeles din articolele mele, mai ales dacă ținem cont de talentul românului de a vedea totul în alb sau negru, însă nimic nu poate fi mai greșit.
În acel conflict există idioți în ambele tabere, iar eu, atunci când sunt pus să aleg între unul dintre cele două tabere de idioți, aleg tabăra în care idioți nu mi-ar impune stilul lor de viață dacă ar avea puterea unde locuiesc.
Mi se pare un pic caraghios că persoanele care în numele dreptului omului i-au făcut pe israelieni pirați și au vomitat tot felul de mesaje înspăimântător de similare ca mesajele naziștilor pe Sergels Torg în centrul Stockholm-ului, azi nu zic nimica. Cred că le pică rău că Israel de fapt nu are nimic cu populația palestiniană ci cu Hamas. Ar trebui să se bucure că Israel o lasă mai moale, însă nu văd nimeni bucurându-se pe Sergels Torg pentru faptul că acuma populația din Gaza va duce o viață mai ușoară. De ce oare?
Ceea ce nu pot înțelege este cum oameni care cică venerează libertatea și drepturile democratice pot să sprijine organizații precum Hamas; o organizație care nu poate exista fără dușmani și care, dacă își împlinește scopul și șterge Israelul de pe fața pământului (dacă credeți că Hamas vrea pace chiar sunteți paraleli cu realitatea), atunci cu siguranță ne vor privi pe noi restul ca dușmani care trebuie distruși conform ordinul dumnezeului lor.
Nu mă credeți? Spuneți-mi și mie care este asociația musulmanilor moderați din Suedia? Această asociațe ar trebui să aibă sute de mii de membrii, că doar auzi mai mereu că fundamentaliști sunt o mică minoritate. Însă nu am auzit că ar exista o asociație pentru majoritatea musulamnilor moderați. De ce oare?
Poate este așa că lui Ohly și restul nu le prea pasă de populația civilă din Gaza și că vor doar ștergerea Israelului de pe fața pământului. Acești oameni sunt conduși de ură, ceea ce-i face la fel de periculoși ca Hitler, iar din acest motiv mereu am să aleg idioți din Knesset în fața idioților cu prosoape de bucătărie pe cap.
B.
În acel conflict există idioți în ambele tabere, iar eu, atunci când sunt pus să aleg între unul dintre cele două tabere de idioți, aleg tabăra în care idioți nu mi-ar impune stilul lor de viață dacă ar avea puterea unde locuiesc.
Mi se pare un pic caraghios că persoanele care în numele dreptului omului i-au făcut pe israelieni pirați și au vomitat tot felul de mesaje înspăimântător de similare ca mesajele naziștilor pe Sergels Torg în centrul Stockholm-ului, azi nu zic nimica. Cred că le pică rău că Israel de fapt nu are nimic cu populația palestiniană ci cu Hamas. Ar trebui să se bucure că Israel o lasă mai moale, însă nu văd nimeni bucurându-se pe Sergels Torg pentru faptul că acuma populația din Gaza va duce o viață mai ușoară. De ce oare?
Ceea ce nu pot înțelege este cum oameni care cică venerează libertatea și drepturile democratice pot să sprijine organizații precum Hamas; o organizație care nu poate exista fără dușmani și care, dacă își împlinește scopul și șterge Israelul de pe fața pământului (dacă credeți că Hamas vrea pace chiar sunteți paraleli cu realitatea), atunci cu siguranță ne vor privi pe noi restul ca dușmani care trebuie distruși conform ordinul dumnezeului lor.
Nu mă credeți? Spuneți-mi și mie care este asociația musulmanilor moderați din Suedia? Această asociațe ar trebui să aibă sute de mii de membrii, că doar auzi mai mereu că fundamentaliști sunt o mică minoritate. Însă nu am auzit că ar exista o asociație pentru majoritatea musulamnilor moderați. De ce oare?
Poate este așa că lui Ohly și restul nu le prea pasă de populația civilă din Gaza și că vor doar ștergerea Israelului de pe fața pământului. Acești oameni sunt conduși de ură, ceea ce-i face la fel de periculoși ca Hitler, iar din acest motiv mereu am să aleg idioți din Knesset în fața idioților cu prosoape de bucătărie pe cap.
B.
Romanță meschină
Dacă-ai crezut c-ar fi putut să fie
Ceva mai mult decât ce-a fost, te-ai înşelat!...
N-a fost decât un început de nebunie,
De care-ntâmplător ne-am vindecat!...
N-a fost decât un zbor de triolete
Pe care un poet le-a scris în vis,
În cinstea celei mai frumoase fete,
Şi-a-nnebunit de'ndată ce le-a scris!...
N-a fost decât ce nu se poate spune
Decât cu ochii-nchişi şi pe-nnoptat,
În ritmul unui început de rugăciune
Pentru iertarea primului păcat!...
N-a fost decât ce-a trebuit să fie,
Şi, dac-a fost cu-adevărat ceva,
N-a fost decât un strop de veşnicie
Desprins dintr-un meschin "et caetera!"...
Ion Minulescu
Ceva mai mult decât ce-a fost, te-ai înşelat!...
N-a fost decât un început de nebunie,
De care-ntâmplător ne-am vindecat!...
N-a fost decât un zbor de triolete
Pe care un poet le-a scris în vis,
În cinstea celei mai frumoase fete,
Şi-a-nnebunit de'ndată ce le-a scris!...
N-a fost decât ce nu se poate spune
Decât cu ochii-nchişi şi pe-nnoptat,
În ritmul unui început de rugăciune
Pentru iertarea primului păcat!...
N-a fost decât ce-a trebuit să fie,
Şi, dac-a fost cu-adevărat ceva,
N-a fost decât un strop de veşnicie
Desprins dintr-un meschin "et caetera!"...
Ion Minulescu
duminică, 20 iunie 2010
Planete exo
imagine: NASA
NASA a dat drumul la date strânse timp de 43 de zile cu telescopul Kepler. Aceste date cuprind 156 000 de stele și urmează să fie analizate de către comunitatea ștințifică pentru a găsi planete. Articolul cu mai multe amănunte îl puteți găsi pe sciencedaily.com.
B.
2014 - Următoarea criză?
Am citit un articol pe physorg.com cu titlul "2014 - The next world crisis?" Articolul este despre o carte, scrisă de profesorul Nicholas Boyle de la Universitatea din Cambridge, în care dânsul ne prezintă rezultatul studiilor sale din mai multe domenii precum politică, economie, filosofie, teologie și literatură.
Nu prea o am cu teori conspiratorice, însă a fost o chestie în articol care mi s-a părut un pic curios; profesorul Boyle susține că deciziile luate în 2014 vor da tonul restul secolului. Conform dânsul, deciziile luate în al doilea deceniu în fiecare din ultimele cinci secole au decis dacă restul secolului va fi violent sau nu. Un exemplu fiind congresul de la Vienna din 1815 care a dat tonul unui secol relativ liniștit, iar altul sunt deciziile politice care, în 1914, a dus la primul război mondial.
Mie personal mi se pare destul de interesantă ideia și cred că merită citită cartea dânsului. Faptul că omenirea de multe ori nu învață de la proprile greșeli nu este o noutate, deși toată lumea este de acord că doar un idiot face aceleași lucruri și se așteaptă la rezultate diferite. Se pare însă că avem o boală de-a repeta proprile greșeli...
B.
Nu prea o am cu teori conspiratorice, însă a fost o chestie în articol care mi s-a părut un pic curios; profesorul Boyle susține că deciziile luate în 2014 vor da tonul restul secolului. Conform dânsul, deciziile luate în al doilea deceniu în fiecare din ultimele cinci secole au decis dacă restul secolului va fi violent sau nu. Un exemplu fiind congresul de la Vienna din 1815 care a dat tonul unui secol relativ liniștit, iar altul sunt deciziile politice care, în 1914, a dus la primul război mondial.
Mie personal mi se pare destul de interesantă ideia și cred că merită citită cartea dânsului. Faptul că omenirea de multe ori nu învață de la proprile greșeli nu este o noutate, deși toată lumea este de acord că doar un idiot face aceleași lucruri și se așteaptă la rezultate diferite. Se pare însă că avem o boală de-a repeta proprile greșeli...
B.
sâmbătă, 19 iunie 2010
Descântec
Lacăte, cine te-a închis
La uşa marelui meu vis?
Unde ni-i cheia, unde-i păzitorul,
Să sfarăme zăvorul
Şi să vedem în fundul nopţii noastre
Mişcându-se comorile albastre?
Un pas din timp în timp, greoi
Se-apropie, dar a trecut de noi
Toţi paşii se sfârşesc şi pier
Pentru urechea ta de fier.
De-o vana-ntoarsă peste tine
Cred ca atârnă din vazduh glicine
Şi, de pe bolţi, zorele
Şi muguri şi ciorchini de stele.
Cine va pune-n uşa noastră cheie
0 singură scânteie?
Lumina ochiul şi-l aşează,
Şi-n încăpere caută să vază.
Lacătul simte şi tresare
Cu bezna mea, ca de o sărutare.
Stea, nu poţi tu intra-n veriga lui
Şi lacătul tăcerii să-l descui?
Tudor Arghezi
La uşa marelui meu vis?
Unde ni-i cheia, unde-i păzitorul,
Să sfarăme zăvorul
Şi să vedem în fundul nopţii noastre
Mişcându-se comorile albastre?
Un pas din timp în timp, greoi
Se-apropie, dar a trecut de noi
Toţi paşii se sfârşesc şi pier
Pentru urechea ta de fier.
De-o vana-ntoarsă peste tine
Cred ca atârnă din vazduh glicine
Şi, de pe bolţi, zorele
Şi muguri şi ciorchini de stele.
Cine va pune-n uşa noastră cheie
0 singură scânteie?
Lumina ochiul şi-l aşează,
Şi-n încăpere caută să vază.
Lacătul simte şi tresare
Cu bezna mea, ca de o sărutare.
Stea, nu poţi tu intra-n veriga lui
Şi lacătul tăcerii să-l descui?
Tudor Arghezi
Casă de piatră!
Se așteapta aproximatin un sfert de milion de oameni pe străzile capitalei azi, vă dați seama nebunia; un bucureștean ar spune că ar fi o zi liniștită în trafic, dar pentru Stockholm este nebunie. Casa de piatră și o viață lungă și sănătoasă le doresc miriilor.
B.
vineri, 18 iunie 2010
Krugman și austeritatea
Laureatul Nobel, Paul Krugman, este foarte pornit impotriva planurile de austeritate ale guvernelor țărilor din Europa. El susține că atunci când austeritatea a adus o creștere economică, alte lucruri au ajutat să dea avânt economiei. Postarea lui pe blogul său este foarte interesantă și merită citită. O găsiți aici...
B.
B.
Perseus - nașterea unei stea
imagine: NASA, ESA
Imaginea arată o regiune din spațiu unde tocmai se naște o stea. Regiunea a fost descoperită și studiată de astronomi de la Harvard-Smithsonian, Universitatea Yale și Institutul Max Planck, iar este prima dată când se descoperă o zonă unde urmează să se nască o stea. Imaginea arată obiectul celest L1448-IRS2E din regiunea Perseus care este cunoscută ca o infirmieră de stele.
B.
joi, 17 iunie 2010
Nervi de primăvara
Primăvară...
O pictură parfumată cu vibrări de violet.
În vitrine, versuri de un nou poet,
În oras, suspină un vals de fanfară.
O lungă primăvară de visuri si păreri ...
O lungă desertare zvoneste împrejur,
E clar si numai soare.
La geamul unei fabrici o pală lucrătoare
Aruncă o privire în zarea de azur.
O nouă primăvară pe vechile dureri ...
Apar din nou tăranii pe hăul de câmpie,
În infinit pământul se simte tresăltând :
Vor fi acum de toate cum este orisicând,
Dar iar rămâne totul o lungă teorie.
O, când va fi un cântec de alte primăveri ? ! ...
George Bacovia
O pictură parfumată cu vibrări de violet.
În vitrine, versuri de un nou poet,
În oras, suspină un vals de fanfară.
O lungă primăvară de visuri si păreri ...
O lungă desertare zvoneste împrejur,
E clar si numai soare.
La geamul unei fabrici o pală lucrătoare
Aruncă o privire în zarea de azur.
O nouă primăvară pe vechile dureri ...
Apar din nou tăranii pe hăul de câmpie,
În infinit pământul se simte tresăltând :
Vor fi acum de toate cum este orisicând,
Dar iar rămâne totul o lungă teorie.
O, când va fi un cântec de alte primăveri ? ! ...
George Bacovia
Panouri solare mai eficiente
imagine: TU/
Câțiva fizicieni de la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, Olanda, au primit 1,2 milioane de euro pentru a dezvolta panouri solare care sunt mai eficiente. Cele mai eficiente panouri solare sunt cele folosite de către agențiile spațiale pe navele lor. Acele panouri au însă doar 40% la sută eficiență, iar savanții olandezi vor să mărească acest procentaj până la 65% și să reducă costul de producție a panoului. Pentru mai multe informații, puteți citi articolul pe sciencedaily.com.
B.
Șeriful și Robin Hood
Cei patru lideri ale partidelor din opoziție și-au prezentat programul lor de guvernare. Ei patru sunt Mona Sahlin (socialdemocrații), Lars Ohly (stânga) și "purtătorii de cuvânt" a verzilor Maria Wetterstrand și Peter Eriksson; citind articolul lor în DN mi-a fugit gândul la șeriful din Nottingham. Însă întâi, haideți s-o luăm de la capăt.
Cei patru au propus șase puncte concrete pentru a pune Suedia pe picioare. Nu știu cu cine se compară deoarce multe sondaje arată că economia suedeză este cea mai sănătoasă din UE și că cerința mâini de muncă a început să crească, însă ei sunt convinși că Suedia este praf și că ei sunt singuri care o pot salva. Am observat că în retorica alianței roșu-verde lipsește orice vorbă despre criza financiară; de parcă nu ar fi existat! Apoi, cu o nesimțire golănească și un tupeu nemaivăzut de la Che încoace, mai și încearcă să ne toarne în cap că șomajul este vina guvernului.
Cele șase puncte din programul lor înseamnă toate același lucru: un semnal clar că dacă tragi tare, dacă muncești mult, dacă ai idei, dacă vrei mai mult pentru tine și pentru celor care ți-s dragi ești considerat inamicul numărul unul al poporului și meriți să fi taxat. Această stânga, pătată cu verde, ne asigură că vor mări impozitele doar pentru cei cu salarii mari, însă atunci când ne uităm la cine de fapt se referă putem vedea că polițiști, profesori și asistentele medicale aparțin clasei bogată, care merită să fie taxată pentru nesimțirea lor de a se îmbogăți pe seama altora. Apoi, odată cu realizarea că cei patru într-adevăr sunt chiar atât de paraleli cu realitatea, cel puțin eu mă gândesc dacă mai am vreun paracetamol prin casă.
Eu mă întreb cum dânșii pot să creadă că economia suedeză poate beneficia din scăderea puterii de cumpărare, din mărirea sectorului bugetar sau, doamne ferește, micșorarea zilei de muncă de la opt la șase ore pe zi cu același salar. Toate aceste măresc cheltuelile de stat și mănâncă din rentabilitatea firmelor din sectorul privat, fără să crească numărul total de bani care sunt în Suedia. Dacă iei de la un cetățean și dai la altul, și o faci cu o obsesie nemaivăzută într-o țară democratică, nu înseamna că ai mărit suma totală de bani. În efect, nu ai creat o creștere economică. Nu contează cum două persoane împart între ei 100 de coroane; tot 100 de coroane vor avea.
Ceea ce este cel mai îngrozitor este că o mare perte din turma care votează roșuverde chiar crede că economia de piață nu funcționează. Profesioniștii de cafenele, că asta este meseria cea mai obijnuită a turmei, dau drept dovadă China, care cică prin socialism au ajuns unde sunt. Au uitat un simplu fapt istoric: Creștearea economica din China a luat avânt o dată cu liberalizarea societății prin decretul Partidului Comunist care a stabilit că nu este un lucru urât să fii bogat. Pentru ca să puteți avea un pic de perspectivă; partidul socialist de aici, cel cu Lars Ohly în frunte, considera că este mai onorabil să caștigi o avere la loto decât s-o muncești. Iar el vrea să guverneze țara!
Nu spun că nu există nici-un beneficiu cu redistribuirea belșugului, sau cu o protecție socială bine pusă la punct, însă nu asta este problema în Suedia. Problema este că suta aia de coroane nu mai ajunge. Redistribuirea resurselor le-a mers socialdemocraților timp de 90 de ani fiindcă activitățile firmelor mari, multe dintre ele infințate înainte ca socialdemocrații să ajungă la putere, asigurau un flux constant de bani care puteau fi redistribuiți prin impozitare și creșterea sistemului social. Acuma însă nu mai este așa și să crezi că poți să împarți o sută de coroane în așa fel încât va deveni patru sute de coroane este absurd.
Dar totul nu este negru, așa cum este atunci când amesteci culorile roșu și verde, deoarece mai sunt vreo 95 de zile pâna la alegeri și sondajele arată că guvernul de dreaptă devine din ce în ce mai popular. După atâția ani se pare că Suedia în sfârșit și-a dat seama că Robin Hood este șeriful și că șeriful de fapt este Robin Hood.
B.
Cei patru au propus șase puncte concrete pentru a pune Suedia pe picioare. Nu știu cu cine se compară deoarce multe sondaje arată că economia suedeză este cea mai sănătoasă din UE și că cerința mâini de muncă a început să crească, însă ei sunt convinși că Suedia este praf și că ei sunt singuri care o pot salva. Am observat că în retorica alianței roșu-verde lipsește orice vorbă despre criza financiară; de parcă nu ar fi existat! Apoi, cu o nesimțire golănească și un tupeu nemaivăzut de la Che încoace, mai și încearcă să ne toarne în cap că șomajul este vina guvernului.
Cele șase puncte din programul lor înseamnă toate același lucru: un semnal clar că dacă tragi tare, dacă muncești mult, dacă ai idei, dacă vrei mai mult pentru tine și pentru celor care ți-s dragi ești considerat inamicul numărul unul al poporului și meriți să fi taxat. Această stânga, pătată cu verde, ne asigură că vor mări impozitele doar pentru cei cu salarii mari, însă atunci când ne uităm la cine de fapt se referă putem vedea că polițiști, profesori și asistentele medicale aparțin clasei bogată, care merită să fie taxată pentru nesimțirea lor de a se îmbogăți pe seama altora. Apoi, odată cu realizarea că cei patru într-adevăr sunt chiar atât de paraleli cu realitatea, cel puțin eu mă gândesc dacă mai am vreun paracetamol prin casă.
Eu mă întreb cum dânșii pot să creadă că economia suedeză poate beneficia din scăderea puterii de cumpărare, din mărirea sectorului bugetar sau, doamne ferește, micșorarea zilei de muncă de la opt la șase ore pe zi cu același salar. Toate aceste măresc cheltuelile de stat și mănâncă din rentabilitatea firmelor din sectorul privat, fără să crească numărul total de bani care sunt în Suedia. Dacă iei de la un cetățean și dai la altul, și o faci cu o obsesie nemaivăzută într-o țară democratică, nu înseamna că ai mărit suma totală de bani. În efect, nu ai creat o creștere economică. Nu contează cum două persoane împart între ei 100 de coroane; tot 100 de coroane vor avea.
Ceea ce este cel mai îngrozitor este că o mare perte din turma care votează roșuverde chiar crede că economia de piață nu funcționează. Profesioniștii de cafenele, că asta este meseria cea mai obijnuită a turmei, dau drept dovadă China, care cică prin socialism au ajuns unde sunt. Au uitat un simplu fapt istoric: Creștearea economica din China a luat avânt o dată cu liberalizarea societății prin decretul Partidului Comunist care a stabilit că nu este un lucru urât să fii bogat. Pentru ca să puteți avea un pic de perspectivă; partidul socialist de aici, cel cu Lars Ohly în frunte, considera că este mai onorabil să caștigi o avere la loto decât s-o muncești. Iar el vrea să guverneze țara!
Nu spun că nu există nici-un beneficiu cu redistribuirea belșugului, sau cu o protecție socială bine pusă la punct, însă nu asta este problema în Suedia. Problema este că suta aia de coroane nu mai ajunge. Redistribuirea resurselor le-a mers socialdemocraților timp de 90 de ani fiindcă activitățile firmelor mari, multe dintre ele infințate înainte ca socialdemocrații să ajungă la putere, asigurau un flux constant de bani care puteau fi redistribuiți prin impozitare și creșterea sistemului social. Acuma însă nu mai este așa și să crezi că poți să împarți o sută de coroane în așa fel încât va deveni patru sute de coroane este absurd.
Dar totul nu este negru, așa cum este atunci când amesteci culorile roșu și verde, deoarece mai sunt vreo 95 de zile pâna la alegeri și sondajele arată că guvernul de dreaptă devine din ce în ce mai popular. După atâția ani se pare că Suedia în sfârșit și-a dat seama că Robin Hood este șeriful și că șeriful de fapt este Robin Hood.
B.
miercuri, 16 iunie 2010
Nu mai pâlpâie
Nu mai pâlpâie nici o pasăre, nici o stea
Cerul a obosit deasupra ta.
Hai, Nichita, strânge-ţi pleoapa
de pleoapă, strânge-le.
Amurgul curge pe lângă ochii tăi uimiţi
de parcă-ar vrea să vă priviţi
unul altuia, sângele.
Nichita Stănescu
Cerul a obosit deasupra ta.
Hai, Nichita, strânge-ţi pleoapa
de pleoapă, strânge-le.
Amurgul curge pe lângă ochii tăi uimiţi
de parcă-ar vrea să vă priviţi
unul altuia, sângele.
Nichita Stănescu
Nori ciudați
imagine: Alan Sealls
Imaginea arată o formație de nori mai exotică. Asemenea formații pot fi create uneori de avioane cu elice sau cu reactie (nu-s sigur că așa se zice în româna) atunci când trec prin nori. În anumite condiții atmosferice, avioanele pot provoca chiar și precipitație. Mai multe detalii puteți gâsi pe sciencedaily.com
B,
Din plictiseală am renunțat...
Am un cont pe Facebook. Nu știu de ce, însă-l am, și chiar nu știu ce să mă fac cu el fiindcă nu comunic cu oameni prin Facebook. Cred că l-am făcut pentru a testa pe cineva, dar nu mai știu sigur. Bun.
Anul trecut mă băgasem însă la unele dintre jocurile ălea fără rost, cărora invitații ne scoate pe toți din minți. Devenisem așadar un mafiot înfocat. Chiar reușisem să-mi cresc numărul membrilor în mafie și să termin toate job-urile din New York. La un moment dat văzusem că urma să se deschidă și Cuba, adică, puteai să faci aceleași chestii inutile într-un scenariu cubanez. Bun.
Terminasem toate job-urile din N.Y și ajunsesem pe la jumatea job-urilor din țara lui Castro, când se anunțeră că vor deschide încă un oraș - Moscova. Am fost însă foarte foarte disciplinat și nu mă băgaseră la muncă în Moscova deoarece nu eram gata cu treaba în Cuba. Buuuun.
După vreo două luni - era greu în Cuba - terminasem joburile acolo și m-am îndreptat așadar spreri Moscova. Acuma devenisem și eu un pic obosit de atâtea joburi. Aveam cel mai mare statut de mafiot posibil în New York și și pe Cuba și chiar nu prea aveam chef și de Moscva. Dar totuși am zis că hai să nu mă las bătut fiindcă era ultimul oraș, cel puțin așa credeam, și vroiam să duc treaba până la capat înainte de a mă pensiona. Așa că am început să lucrez și în Moscva și încetul cu încetul am început să cresc pe hierarhia lumei interlope din Moscova. Bun
După ceva vreme muncind și spărgând capuri prin Moscova, știu că mai aveam un job de făcut pentru a promova la cel de al treila nivel din Moscova, am văzut că vor deschide încă o locație unde puteam, sau trebuia, să merg să fac job-uri. Atunci am zis: Gata! Nu mă mai joc acest joc stupid și am renunțat, din plictiseală și din cauza lipsei totală de provocare intelectuală, o dată cu promovarea mea care mi-a adus titlul de... Brigadir.
B.
Anul trecut mă băgasem însă la unele dintre jocurile ălea fără rost, cărora invitații ne scoate pe toți din minți. Devenisem așadar un mafiot înfocat. Chiar reușisem să-mi cresc numărul membrilor în mafie și să termin toate job-urile din New York. La un moment dat văzusem că urma să se deschidă și Cuba, adică, puteai să faci aceleași chestii inutile într-un scenariu cubanez. Bun.
Terminasem toate job-urile din N.Y și ajunsesem pe la jumatea job-urilor din țara lui Castro, când se anunțeră că vor deschide încă un oraș - Moscova. Am fost însă foarte foarte disciplinat și nu mă băgaseră la muncă în Moscova deoarece nu eram gata cu treaba în Cuba. Buuuun.
După vreo două luni - era greu în Cuba - terminasem joburile acolo și m-am îndreptat așadar spreri Moscova. Acuma devenisem și eu un pic obosit de atâtea joburi. Aveam cel mai mare statut de mafiot posibil în New York și și pe Cuba și chiar nu prea aveam chef și de Moscva. Dar totuși am zis că hai să nu mă las bătut fiindcă era ultimul oraș, cel puțin așa credeam, și vroiam să duc treaba până la capat înainte de a mă pensiona. Așa că am început să lucrez și în Moscva și încetul cu încetul am început să cresc pe hierarhia lumei interlope din Moscova. Bun
După ceva vreme muncind și spărgând capuri prin Moscova, știu că mai aveam un job de făcut pentru a promova la cel de al treila nivel din Moscova, am văzut că vor deschide încă o locație unde puteam, sau trebuia, să merg să fac job-uri. Atunci am zis: Gata! Nu mă mai joc acest joc stupid și am renunțat, din plictiseală și din cauza lipsei totală de provocare intelectuală, o dată cu promovarea mea care mi-a adus titlul de... Brigadir.
B.
marți, 15 iunie 2010
Rondelul coroanelor nepieritoare
Coroane-n veci nepieritoare
Dintre frunzisurile mari
Ale batranilor stejari:
Mi-asterne umbra sub picioare.
Ducandu-mi pasii solitari,
Pe sub padurea cantatoare,
Coroane-n veci nepieritoare
Simt în frunzisurile mari.
Aleea e-n apus de soare.-
Se urca flacari tot mai tari,
Si se rasfrang, schinteietoare,
Printre copacii seculari,
Coroane-n veci nepieritoare.
Alexandru Macedonski
Dintre frunzisurile mari
Ale batranilor stejari:
Mi-asterne umbra sub picioare.
Ducandu-mi pasii solitari,
Pe sub padurea cantatoare,
Coroane-n veci nepieritoare
Simt în frunzisurile mari.
Aleea e-n apus de soare.-
Se urca flacari tot mai tari,
Si se rasfrang, schinteietoare,
Printre copacii seculari,
Coroane-n veci nepieritoare.
Alexandru Macedonski
luni, 14 iunie 2010
Un studiu despre modul de dezbatere a românului
Astăzi este pe bune, dragi cititori, azi am terminat cu bășcălia. Vreau să încep prin a spune că într-adevăr există un român în Suedia care, din spatele pseudonimul "Cocoșel", scrie pe un forum pentru români și vreau să spun că habar n-am cine este, sau de ce preferă să-și bată joc de oameni necunoscuți. Sincer nici nu mă înteresează. Dacă n-ar fi faptul că mi-a oferit o șansă să-mi antrenez scrisul în Română, nu l-aș fi băgat în seamă.
Din câte ați văzut în cele două articole din acest serial (linkurile sunt la sfârșitul articolului), este foarte ușor să-ți bați joc de cineva necunoscut. Evident că nu cred că dl Cocoșel și-ar dori o societate totalitară sau, și mai puțin, că este de acord cu soluția gulag-urilor. De fapt, acele două articole au fost la fel de adevărate ca și acuzația dânsului că aș fi un vânător de cerceșetori.
Am scris un articol în ziua în care forțele Israeliene au urcat la bordul navei Mavi Marmara, în care am criticat idioțenia stângii din Suedia. Cei care au vreun habar despre istoria jurnalismului din Suedia, cei care au auzit despre mișcarea din 68, știu că majoritatea jurnaliștilor de atunci sunt foarte pro orice ce-ar putea fi împotriva SUE:ei și Israelului. Iar eu n-am fost de acord cu imaginea care media ne-a servit-o imediat după regretatul incident. În acel articol mi-am permis să critic cei care refuză să vadă ambele părți al conflictului Israel-Palestina. Iar asta l-a enervat culmea pe dl Cocoșel.
Conform dl Cocoșel, daca ești un ziar de renume, sau o agenție de știri de renume înseamna automat că ești împarțial. Prin modul în care m-a criticat, dânsul dă dovadă că-i lipsește cu desăvârșire cunoștințe despre cum se face distribuirea știrilor pe plan global. Dl Cocoșel mi-a reproșat în mod special că am criticat agenția de știri Reuters. Se pare însă că critica mea a fost într-o oarecare măsură valabilă deoarece s-a descoperit câteva zile mai târziu că Reuters a tăiat imaginile de pe nava "Mavi Marmara" schimbând astfel conținutul. Sau și acest lucru este o conspirație evreiească, așa cum ați numit-o pe forumul unde scrieți?
Chiar așa este, domnule Cocoșel, că în mintea dumneavoastră, dacă critic ceva din Suedia înseamnă neapărat că nu-mi place Suedia? Eu nu sunt crescut în România așa că nu am învățat că trebuie să tac și să înghit până vine FMI; sunt crescut într-o țară care, cel puțin oficial, încurajază gândirea critică. Să nu uităm că prin critica cetățenilor Suedia a ajuns unde este. De la revoluție, România a evoluat cu miștouri și a ajuns unde este. Iar articolul dvs despre mine și cele doua ale mele despre dvs este o demonstrație asupra modului românesc de a dezbate, este un studiu în neputință; neputința fiind starea care descrie societatea română la ora actuală.
Mulți români din Suedia evită alți români. De ce oare? Un motiv poate este că mereu există un Cocoșel care un-doi se rezumă la atacuri la persoană (cuvântul suedez este "mobbare"), iar majoritatea românilor au plecat din România pentru a scăpa de asemenea balcanisme. Din acest motiv românul se face că plouă atunci când aud că cineva vorbește română în metrou sau pe autobus.
Ei, cu mine nu merge deoarece eu nu tac. Am să continui să-mi exprim opinia pe, atenție!, blogul meu personal și nu mă înteresează dacă este pe placul domnului Cocoșel. Însă dacă dânsul își permite să-și bată joc de mine îmi permit și eu să-i întorc bunăvoința. Mie mi-a plăcut în special al doilea articol, cel cu ideologia. În opinia mea este unul dintre cele mai tari articole de pe acest blog.
Însă modul domnului Cocoșel de a dezbate este, așa cum am scris, tipic balcanic; alb sau negru, cu mine sau împotriva mea; eu n-am voie, domnule Cocoșel, să am opinia că Lars Ohly este un idiot doar pentru că dânsul este un parlamentar suedez? Atunci Gigi Becali ce este? Și el este parlamentar și totodată tăticul tuturor idioților...
Din câte ați văzut în cele două articole din acest serial (linkurile sunt la sfârșitul articolului), este foarte ușor să-ți bați joc de cineva necunoscut. Evident că nu cred că dl Cocoșel și-ar dori o societate totalitară sau, și mai puțin, că este de acord cu soluția gulag-urilor. De fapt, acele două articole au fost la fel de adevărate ca și acuzația dânsului că aș fi un vânător de cerceșetori.
Am scris un articol în ziua în care forțele Israeliene au urcat la bordul navei Mavi Marmara, în care am criticat idioțenia stângii din Suedia. Cei care au vreun habar despre istoria jurnalismului din Suedia, cei care au auzit despre mișcarea din 68, știu că majoritatea jurnaliștilor de atunci sunt foarte pro orice ce-ar putea fi împotriva SUE:ei și Israelului. Iar eu n-am fost de acord cu imaginea care media ne-a servit-o imediat după regretatul incident. În acel articol mi-am permis să critic cei care refuză să vadă ambele părți al conflictului Israel-Palestina. Iar asta l-a enervat culmea pe dl Cocoșel.
Conform dl Cocoșel, daca ești un ziar de renume, sau o agenție de știri de renume înseamna automat că ești împarțial. Prin modul în care m-a criticat, dânsul dă dovadă că-i lipsește cu desăvârșire cunoștințe despre cum se face distribuirea știrilor pe plan global. Dl Cocoșel mi-a reproșat în mod special că am criticat agenția de știri Reuters. Se pare însă că critica mea a fost într-o oarecare măsură valabilă deoarece s-a descoperit câteva zile mai târziu că Reuters a tăiat imaginile de pe nava "Mavi Marmara" schimbând astfel conținutul. Sau și acest lucru este o conspirație evreiească, așa cum ați numit-o pe forumul unde scrieți?
Chiar așa este, domnule Cocoșel, că în mintea dumneavoastră, dacă critic ceva din Suedia înseamnă neapărat că nu-mi place Suedia? Eu nu sunt crescut în România așa că nu am învățat că trebuie să tac și să înghit până vine FMI; sunt crescut într-o țară care, cel puțin oficial, încurajază gândirea critică. Să nu uităm că prin critica cetățenilor Suedia a ajuns unde este. De la revoluție, România a evoluat cu miștouri și a ajuns unde este. Iar articolul dvs despre mine și cele doua ale mele despre dvs este o demonstrație asupra modului românesc de a dezbate, este un studiu în neputință; neputința fiind starea care descrie societatea română la ora actuală.
Mulți români din Suedia evită alți români. De ce oare? Un motiv poate este că mereu există un Cocoșel care un-doi se rezumă la atacuri la persoană (cuvântul suedez este "mobbare"), iar majoritatea românilor au plecat din România pentru a scăpa de asemenea balcanisme. Din acest motiv românul se face că plouă atunci când aud că cineva vorbește română în metrou sau pe autobus.
Ei, cu mine nu merge deoarece eu nu tac. Am să continui să-mi exprim opinia pe, atenție!, blogul meu personal și nu mă înteresează dacă este pe placul domnului Cocoșel. Însă dacă dânsul își permite să-și bată joc de mine îmi permit și eu să-i întorc bunăvoința. Mie mi-a plăcut în special al doilea articol, cel cu ideologia. În opinia mea este unul dintre cele mai tari articole de pe acest blog.
Însă modul domnului Cocoșel de a dezbate este, așa cum am scris, tipic balcanic; alb sau negru, cu mine sau împotriva mea; eu n-am voie, domnule Cocoșel, să am opinia că Lars Ohly este un idiot doar pentru că dânsul este un parlamentar suedez? Atunci Gigi Becali ce este? Și el este parlamentar și totodată tăticul tuturor idioților...
Serialul "Adevărul conform Cocoșel": Episodul 1 - Cocoșel și politica
Serialul "Adevărul conform Cocoșel": Episodul 2 - Cocoșel și ideologia
B.Nimic absolut....
imagine: Bill Saxton, NRAO/AUI/NSF, NASA
Oare cum este acolo? Nu v-ați gândit niciodată ce există acolo unde nu există nimic, sau dacă se poate traversa o zonă absolut goală? Această știre ar fi fost pe placul Fericitului Augustin...
sursa: sciencedaily.com
B.
duminică, 13 iunie 2010
Hayabusa reintră în atmosferă
Hayabusa este nava spațială a agenției japoneză și aici găsiți detalii despre misiunea sa.
Foto: © Ozaki Takashi, Yomiuri Shimbun
Videoclip-ul arată cum se fragmentează sonda mamă, iar la prima lumină începe căutarea după sonda.
sursă: astronomic.ro
B.
Serialul "Adevărul conform Cocoșel": Episodul 2 - Cocoșel și ideologia
Azi continuăm serialul despre Cocoșel, omul, mitul, legenda din Suedia căruia înțelepciune este o stea după care ne putem ghida cu toții. Iar dacă tot am folosit cuvântul stea, haideți să continuăm pe aceeași temă:
După cum vedeț din imagine, steaua înțelpciunii domnului Cocoșel, deși micuță, probabil că este o stea neutronică, veghează peste tot, toți și totul. Am spus în articolul precedent că prealuminatul, chiar orbitorul, Cocoșel nu poate fi înțeles direct, așa cum nu ne putem uita direct spre soare, ci doar prin a studia și învăța despre alte persoane și fenomene care se bazează pe dogmele lui. Așa că haideți să continuăm studiul. Azi a venit rândul să-l studiăm pe dl Lars Ohly.
Imaginea reflectă una dintre beneficile societății mult lăudată de dl Ohly. În această societate, politicienii pot lua decizii rapide deoarece nu se pierde vremea, după cum putem vedea în imaginea de sus, cu cei care sunt de altă părere decât cea a conducătorilor. Eficiență duce la fericire și ceea ce puteți vedea în imagine este doar un mic preț pentru ca noi toți să putem fi eficienți și fericiți. Imaginea este luată mai de mult, în țara de vis USSR, într-o tabără de vară gratuită pentru cetățeni. Cred că acele tabere se numeau gulaș, de fapt nu, nu gulaș deoarece gulaș este o supă. Gulag! Așa. Gulaș...vai ce prostovan sunt!
În fine, haideți să nu ne încâlcim în amănunte nesemnicative, doar asta vrea evreul, să ne pierdem în detalii mici ca să nu-i descoperim marea conspirație malefică.
În pictura lui Nicolae Tăniță, "Coadă la pâine", putem vedea un alt aspect ale societăților de vis a lui Ohly; societățile după care Ohly a plâns atunci când forțele malefice, cu siguranță susținute de evreii, au doborât acel zid care separa estul frumos și liber de tirania vestului imperialist. Tabloul arată, de fapt, o țară cu un guvern atât de bun încât le asigură oamenilor posibilitatea de multi-tasking: socializare și cumpărături în același timp! Nu ca în ziua de azi, în țările imperialiste, unde omul stă în trafic, singur în mașină, în drum spre un Hypermarket plin de tot felul de rebuturi, cică li se spun alimente, pe care și așa nimeni nu le vrea.
Acum înțeleg de ce dl Cocoșel mi-a reproșat că am criticat caracterul, integritatea și imparțialitatea domnului Ohly. Scuza mea este că atunci eram orb și hojbăiam prin întuneric. Acuma, însă, știu mai bine; sunt iluminat de domnul Cocoșel și de acum încolo n-o să mai critic nimic niciodată deoarece în Suedia totul este bine și frumos. Să scăpăm doar de teroriștii israelieni și putem cu toții trăi o viață eficientă și, prin definiție, fericită.
Trebuie să îl votăm pe dl Ohly la toamnă. Dânsul ne-a confirmat de mai multe ori devotamentul și pasiunea pe care o are pentru acest tip de societăți:
Acum am să intru pe blogul pe care scrie domnul Cocoșel. Nu pun link către blogul dânsului fiindcă este un blog exclusivist. Sper ca a mai scris despre mine - este atât de greu să dorm noaptea atunci când nu a mai scris despre mine... A bientot!
Link către primul articol din seria "Adevărul conform Cocoșel": "Cocoșel și adevărul."
Scuzați-mi traducerile, însă româna mea nu prea îmi permite să traduc cuvinte și fraze atât de înflorite precum cele lui dl Ohly.
B.
Vi-l prezint pe domnul Lars Ohly, unul dintre politicienii suedezi al căruia caracter, integritate și imparțialitate nu poate fi criticată. Adică, poate fi, că din păcate avem democrație aici, însă dacă nu vrem să ne facem de râs în fața domnului Cocoșel mai bine ne abținem. Eu, înainte să devin corectat și iluminat de dl Cocoșel, am scris și am criticat caracterul, integritatea și imparțialitatea domnului Ohly; te rog din adâncul sufletului meu să mă ierți deoarece nu știam ce fac!
Dar cine și ce reprezintă acest Lars Ohly. Haideți să-l studiăm mai aproape și să învățăm mai multe ca să ne putem apropia luciditatea domnului Cocoșel.
În fine, haideți să nu ne încâlcim în amănunte nesemnicative, doar asta vrea evreul, să ne pierdem în detalii mici ca să nu-i descoperim marea conspirație malefică.
Acum înțeleg de ce dl Cocoșel mi-a reproșat că am criticat caracterul, integritatea și imparțialitatea domnului Ohly. Scuza mea este că atunci eram orb și hojbăiam prin întuneric. Acuma, însă, știu mai bine; sunt iluminat de domnul Cocoșel și de acum încolo n-o să mai critic nimic niciodată deoarece în Suedia totul este bine și frumos. Să scăpăm doar de teroriștii israelieni și putem cu toții trăi o viață eficientă și, prin definiție, fericită.
Trebuie să îl votăm pe dl Ohly la toamnă. Dânsul ne-a confirmat de mai multe ori devotamentul și pasiunea pe care o are pentru acest tip de societăți:
"De socialistiska staterna har i motsats till de imperialistiska staterna ett objektivt intresse av freden. De socialistiska staterna tvingas att rusta för att inte riskera sin egen utplåning." (Țările socialiste au, contrar țărilor imperialiste, motive obiective pentru pace. Țările socialiste sunt forțate să se înarmeze pentru a nu-și risca propria distrugere.)
Lars Ohly i tal vid Kommunistisk ungdoms kongress 1983. (Lars Ohly la Congresul tinerilor comuniști, 1983)Vă dați seama cât de tâmpit am fost că l-am criticat acum vreo săptămână, atunci cănd dl Ohly vorbea pe Sergels Torg și încerca să ne informeze despre forțele malefice a lumii (Israel). Încă un citat de la dl Ohly și apoi gata, ne punem cu toți să medităm în poziția lotus. Sper că v-ați luat lumânări! Și nu uitați, prin a-l înțelege pe Lars Ohly, ne apropiăm de lumină, de stea, și putem să semănăm mai mult cu dl Cocoșel.
"Jag har varit kommunist sedan jag gick med i Kommunistisk ungdom 1978 och aldrig förknippat det med diktatur eller förtryck." (Am fost comunist de când am intrat în partidul Tinerii Comuniști în 1978 și niciodată nu l-am asociat cu dictatură sau represiune.)
Lars Ohly i Aftonbladet, 27 maj 2000. (Lars Ohly în ziarul Aftonbladet pe data de 27 mai 2000.)Sunt mulțumitor față de dl Cocoșel. Am trăit 25 de ani în Suedia și dacă nu era dânsul credeam în continuare în conspirația evreiască. Dar acum, după 25 de ani, în sfârșit, plimbarea mea prin întuneric s-a încheiat; am ieșit la lumină și nu mai trebuie să-mi fie frică de întuneric.
Acum am să intru pe blogul pe care scrie domnul Cocoșel. Nu pun link către blogul dânsului fiindcă este un blog exclusivist. Sper ca a mai scris despre mine - este atât de greu să dorm noaptea atunci când nu a mai scris despre mine... A bientot!
Link către primul articol din seria "Adevărul conform Cocoșel": "Cocoșel și adevărul."
Scuzați-mi traducerile, însă româna mea nu prea îmi permite să traduc cuvinte și fraze atât de înflorite precum cele lui dl Ohly.
B.
Noapte pufu
Dacă tot am vorbit de stele și obiecte celeste, mâine am să încerc să scriu și al doilea articol din seria cu prealuminatul, chiar orbitorul Cocoșel. Noapte pufu cum mai spunea prințesa!
sursă și imagini: sciencedaily.com
B.
Într-un bazar sentimental
Stofe vechi, o mandolină,
Un Cézanne şi doi Gauguin,
Patru măşti de bronz:
Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin,
O sofa arabă, două vechi icoane bizantine,
Un potir de-argint, mai multe vase vechi de Saxa, pline
Cu mimoza, tamburine spaniole, lampioane
Japoneze, trei foteluri cu inscripţii musulmane,
"Fleurs du mal" legate-n piele de Cordova,
Şi pe pian:
Charles Baudelaire şi-alături Villiers de l'Isle-Adam...
Toate sunt ca şi-altădată...
O, bazar sentimental!...
Toate sunt ca la plecarea mea - dantelă şi cristal...
Şi cu toate-acestea, câte tocuri nu-şi lăsară forma
Pe covoarele-ţi bogate de Buhara?
Şi-n enorma
Ta colecţie de patimi, câte buze nu-ncercară
Să-ţi transcrie madrigaluri
Pe obrajii tăi de ceară?...
Câte tragice-nceputuri nu sfârşiră-n simfonia
Mută-a lacrimilor?
Câte nu pieriră-n veşnicia
Inutilului?
Căci noaptea cea dintâi fu cea din urmă,
Iar dorinţa ta... nimicul - şi nimicul nu se curmă!...
Ştiu că m-aşteptai pe mine...
Iată-mă, sosesc şi-ţi zic:
Te-ntâlnesc întâia oară... Tot ce-a fost n-a fost nimic,
Minte-mă din nou... Aprinde lampioanele... Coboară
Transparentele... Dă-mi calmul şi culorile de seară...
Dă-mi şi buzele, şi ochii, şi...
"Les fleures du mal" la fila
Trei sute treizeci şi nouă: "La mort des amants"...
Dar mila
De amanţii tăi ce-aşteaptă pe trotuar plecarea mea
Mă-ntrupează-n cel de-alt'dată şi...
Pe-araba ta sofa:
Cântece-n surdină,
Gesturi,
Umbre,
Flori,
Et caetera!...
Ion Minulescu
Un Cézanne şi doi Gauguin,
Patru măşti de bronz:
Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin,
O sofa arabă, două vechi icoane bizantine,
Un potir de-argint, mai multe vase vechi de Saxa, pline
Cu mimoza, tamburine spaniole, lampioane
Japoneze, trei foteluri cu inscripţii musulmane,
"Fleurs du mal" legate-n piele de Cordova,
Şi pe pian:
Charles Baudelaire şi-alături Villiers de l'Isle-Adam...
Toate sunt ca şi-altădată...
O, bazar sentimental!...
Toate sunt ca la plecarea mea - dantelă şi cristal...
Şi cu toate-acestea, câte tocuri nu-şi lăsară forma
Pe covoarele-ţi bogate de Buhara?
Şi-n enorma
Ta colecţie de patimi, câte buze nu-ncercară
Să-ţi transcrie madrigaluri
Pe obrajii tăi de ceară?...
Câte tragice-nceputuri nu sfârşiră-n simfonia
Mută-a lacrimilor?
Câte nu pieriră-n veşnicia
Inutilului?
Căci noaptea cea dintâi fu cea din urmă,
Iar dorinţa ta... nimicul - şi nimicul nu se curmă!...
Ştiu că m-aşteptai pe mine...
Iată-mă, sosesc şi-ţi zic:
Te-ntâlnesc întâia oară... Tot ce-a fost n-a fost nimic,
Minte-mă din nou... Aprinde lampioanele... Coboară
Transparentele... Dă-mi calmul şi culorile de seară...
Dă-mi şi buzele, şi ochii, şi...
"Les fleures du mal" la fila
Trei sute treizeci şi nouă: "La mort des amants"...
Dar mila
De amanţii tăi ce-aşteaptă pe trotuar plecarea mea
Mă-ntrupează-n cel de-alt'dată şi...
Pe-araba ta sofa:
Cântece-n surdină,
Gesturi,
Umbre,
Flori,
Et caetera!...
Ion Minulescu
Azi am făcut alte chestii
De aia n-am mai scris. Sunt într-o periodă incredibil de încărcată și luni am să aflu ceva ce v-a avea mare impact pentru viitorul meu. Nu este o situație veste bună sau veste rea; luni am să aflu încotro o iau de aici încolo.
A început și campionatul mondial de fotbal. Mă gândesc mereu când se desfășoară acest campionat ce am făcut ultimii patru ani, unde eram și unde am ajuns și mă gândesc ce aventuri îmi vor aduce următori patru ani. Iar mereu mă gandesc că la următorul campionat mondial am să-mi cumpăr bilet pentru finala. Ultimii patru ani au fost cei mai interesanți ani din viața mea. Am învățat multe despre mine, despre viață și despre firea omului. Regret foarte puține lucruri, însă unul dintre chestiile pe care le regret este un telefon. Sau, mai bine zis, lipsa unui apel.
Realitatea este însă că deocamdată nu pot să călătoresc prin spațiutimp pentru a-mi spune mie insumi să nu comit greșeli. De fapt, nici dacă aș putea nu cred că aș face-o. Greșeli sunt o parte importantă din cine suntem. De la greșeli învățăm. De la greșeli evoluam. Din acest motiv, privindu-l pe Green cum gafează în poarta Angliei, vă pot spune că azi, în Africa de Sud, sunt o persoană mai bună și mai mare decât am fost acum patru ani în Germania.
Sper să pot spune același lucru și peste patru ani.
B.
A început și campionatul mondial de fotbal. Mă gândesc mereu când se desfășoară acest campionat ce am făcut ultimii patru ani, unde eram și unde am ajuns și mă gândesc ce aventuri îmi vor aduce următori patru ani. Iar mereu mă gandesc că la următorul campionat mondial am să-mi cumpăr bilet pentru finala. Ultimii patru ani au fost cei mai interesanți ani din viața mea. Am învățat multe despre mine, despre viață și despre firea omului. Regret foarte puține lucruri, însă unul dintre chestiile pe care le regret este un telefon. Sau, mai bine zis, lipsa unui apel.
Realitatea este însă că deocamdată nu pot să călătoresc prin spațiutimp pentru a-mi spune mie insumi să nu comit greșeli. De fapt, nici dacă aș putea nu cred că aș face-o. Greșeli sunt o parte importantă din cine suntem. De la greșeli învățăm. De la greșeli evoluam. Din acest motiv, privindu-l pe Green cum gafează în poarta Angliei, vă pot spune că azi, în Africa de Sud, sunt o persoană mai bună și mai mare decât am fost acum patru ani în Germania.
Sper să pot spune același lucru și peste patru ani.
B.
vineri, 11 iunie 2010
Neutrini de la Fermilab până la South Dakota
Raza urmează să fie trimisă prin pământ. Nu prin cabluri în pământ ci prin Tera. Am un singur comentar: nerd is the new cool!!
sursă și imagine: physorg.com
B.
Pălăria jos pentru omul și jurnalistul Cristian Câmpeanu!
Vă recomand un articol scris de domnul Cristian Câmpeanu de la Romania Libera. Articolul a fost preluat de suedia.se și poate fi găsit în totalitate pe www.romanialibera.ro.
Este poate unul dintre cele mai bune articole pe care eu le-am citit vreodată din presa română. Vi-l recomand cu placere...
B.
Este poate unul dintre cele mai bune articole pe care eu le-am citit vreodată din presa română. Vi-l recomand cu placere...
B.
Serialul "Adevărul conform Cocoșel": Episodul 1 - Cocoșel și politica
Cocoșel, un domn din Suedia, un român atât de important încât trebuie să-i protejăm identitatea; o ființă atât de altruistă încât împarte adevăruri despre toate lucrurile de pe pământ, într-adevăr le știe pe toate deoarece este un român adevărat. Fiindcă este un domn, un adevărat cavalier al corectitudinii, un luptător al luminii - un atuu util iarna în Suedia - ne iluminează sub formă de anonimat. Trebuie să respectăm curajul dânsului de a nu ieși în față și să lăudăm faptul că el vrea doar să predice ce este corect și nu să devină cunoscut. Un asemenea om lipsit de vedetism rareori întâlnim.
Fiindcă dânsul este precum presupusa materie neagra, care duce o existență teoretică și care este răspunsul la toate ce putem vedea dar nu și înțelege, m-am hotărât să-i fac un pic de reclamă. Eu sunt un nimeni pe lângă dânsul, însă simt că vreau să contribui ridicarea nivelului de civilizație globală. Vor urma și alte articole cu alte aspecte de care nimeni decât domnul Cocoșel nu s-a mai gândit, însă azi, neavând chef să scriu, am să vă las pe voi cititori să faceți cunoștință cu oamenii considerați corecți și sistemul politic cel mai corect.
Priviți imaginile care sunt menite să vorbească în locul meu:
Vă rog să faceți cunoștință cu adevăratele forțe de pace din lume. Mi-a trebuit să citesc forumul domnului Cocoșel ca să înțeleg că Hamas de fapt vor binele tuturor.
În cultura preferată și suținută de domnul Cocoșel poate fi un mare balamuc atunci când pierzi alegerile politice. Aici putem studia cum forțele celor de la Hamas, alteori cunoscute ca și activiștii sau pacifiștii, îi "ciuiuresc", vorba lui Băse, pe cei care au pierdut alegerile politice din Gaza. După cum putem vedea din aceste imagini, domnul Cocoșel are dreptate (cine a avut dubii?); vedem un model de urmărit de toate țările sălbatice și necivilizate din Europa.
Gata pentru azi. Nu vreau să împart dintrodată prea mult din evenghelia după Cocoșel, de altfel o evanghelie plină de căldură, o evanghelie a păcii și a frăției. Ar fi prea greu de digerat; nu toți avem capacitatea intelectuală a dânsului! Mâine am să dezvălui o personă care domnul Cocoșel îl respectă pentru opiniile sale - Lars "Păcat că a căzut zidul în 90" Ohly. Până atunci, să contemplați, cu lumânări aprinse dacă aveți, aceste adevăruri...adevărate. Apoi puteți să studiați această persoană, Lars Ohly, pentru a vă apropia de Nirva...pardon...Cocoșel. Țineți minte că niciodată n-o să puteți să atingeți excelența lui, însă prin a studia fenomene gen Hamas și persoane gen Lars Ohly putem să înțelegem lumina mai bine.
Acum am să intru pe blogul pe care scrie domnul Cocoșel. Nu pun link către blogul dânsului fiindcă este un blog exclusivist. Sper ca a mai scris despre mine - este atât de greu să dorm noaptea atunci când nu a mai scris despre mine... A bientot!
B.
Fiindcă dânsul este precum presupusa materie neagra, care duce o existență teoretică și care este răspunsul la toate ce putem vedea dar nu și înțelege, m-am hotărât să-i fac un pic de reclamă. Eu sunt un nimeni pe lângă dânsul, însă simt că vreau să contribui ridicarea nivelului de civilizație globală. Vor urma și alte articole cu alte aspecte de care nimeni decât domnul Cocoșel nu s-a mai gândit, însă azi, neavând chef să scriu, am să vă las pe voi cititori să faceți cunoștință cu oamenii considerați corecți și sistemul politic cel mai corect.
Priviți imaginile care sunt menite să vorbească în locul meu:
Gata pentru azi. Nu vreau să împart dintrodată prea mult din evenghelia după Cocoșel, de altfel o evanghelie plină de căldură, o evanghelie a păcii și a frăției. Ar fi prea greu de digerat; nu toți avem capacitatea intelectuală a dânsului! Mâine am să dezvălui o personă care domnul Cocoșel îl respectă pentru opiniile sale - Lars "Păcat că a căzut zidul în 90" Ohly. Până atunci, să contemplați, cu lumânări aprinse dacă aveți, aceste adevăruri...adevărate. Apoi puteți să studiați această persoană, Lars Ohly, pentru a vă apropia de Nirva...pardon...Cocoșel. Țineți minte că niciodată n-o să puteți să atingeți excelența lui, însă prin a studia fenomene gen Hamas și persoane gen Lars Ohly putem să înțelegem lumina mai bine.
Acum am să intru pe blogul pe care scrie domnul Cocoșel. Nu pun link către blogul dânsului fiindcă este un blog exclusivist. Sper ca a mai scris despre mine - este atât de greu să dorm noaptea atunci când nu a mai scris despre mine... A bientot!
B.
Noul negru
imagine: U.S. Air Force/Staff Sgt. Andy Dunaway
sursa: newscientist.com
B.
joi, 10 iunie 2010
Dark Pulse laser
imagine: Talbott/NIST
Dark-pulse laser este un nou tip de laser care, în loc de pulsuri de lumină, emite pulsuri întunecate. Adică fix invers decât un laser normal. Acuma poate vă întrebați de ce scriu despre asta pe blog. Vă asigur că motivul este simplu - blogul meu treubuie neapărat să conțină un articol cu un titlu atât de tare...
sursă: physorg.com
B.
Trecut
Trecând pe strada ta,
Pe care nimeni n-o mai ştie -
Al nopţii foşnet evoca:
- Filosofie!
Încet, un paznic fluiera
Poema-atâta de târzie...
Pustiul nopţii evoca:
- Filosofie!
George Bacovia
Pe care nimeni n-o mai ştie -
Al nopţii foşnet evoca:
- Filosofie!
Încet, un paznic fluiera
Poema-atâta de târzie...
Pustiul nopţii evoca:
- Filosofie!
George Bacovia
miercuri, 9 iunie 2010
Paul Krugman despre Europa
Paul Krugman scrie ceva destul de înspăimântător pe blogul său; susține că SUA trebuie să se izoleze de "masochismul european". El nu este de acord că micșorarea datoriilor este mișcarea potrivită acuma. A mai tot scris în ultimele săptămâni că țările europene trebuie să investească, chiar pe bani împrumutați, pentru a creea locuri de muncă și, ulterior, întări cerința. Ceea ce este însăpăimântător este că folosește cam același ton ca și înainte de criza din 2007-2008, care a prevăzut-o.
Logica dânsului, keynesiană de altfel, ne spune că în timp de criză, guvernul trebuie să ajute roțiile economiei să se întoarcă prin investiții. Însă mai multe țări din Europa fac acum fix invers. Gândind încă un pas înainte în dogmele lui Keynes, țările europene cu probleme au "uitat" să-și plătească din datorii atunci când economia mergea bine, iar acum, acele țări se confruntă cu datorii imense, cu șomaj mare, cu tăierea bugetelor guvernamentale și fără nici-o speranță că roțiile economiei vor începe să se învârtă din nou. Înțeleg apelul lui Krugman câtre propria țară.
Blogul lui Paul Krugman
B.
Logica dânsului, keynesiană de altfel, ne spune că în timp de criză, guvernul trebuie să ajute roțiile economiei să se întoarcă prin investiții. Însă mai multe țări din Europa fac acum fix invers. Gândind încă un pas înainte în dogmele lui Keynes, țările europene cu probleme au "uitat" să-și plătească din datorii atunci când economia mergea bine, iar acum, acele țări se confruntă cu datorii imense, cu șomaj mare, cu tăierea bugetelor guvernamentale și fără nici-o speranță că roțiile economiei vor începe să se învârtă din nou. Înțeleg apelul lui Krugman câtre propria țară.
Blogul lui Paul Krugman
B.
Știu puritatea
Ştiu, puritatea nu rodeşte,
Fecioarele nu nasc copii,
E marea lege-a maculării
Tributul pentru a trăi.
Albaştri fluturi cresc omizi,
Cresc fructe florilor în jur,
Zăpada-i albă neatinsă
Pământul cald este impur.
Neprihănit eterul doarme,
Văzduhul viu e de microbi,
Poţi dacă vrei să nu te naşti,
Dar dacă eşti te şi îngropi.
E fericit cuvântu-n gând,
Rostit, urechea îl defăimă,
Spre care o să mă aplec
Din talgere - vis mut sau faimă?
Între tăcere şi păcat
Ce-o să aleg - cirezi sau lotuşi?
O, drama de-a muri de alb
Sau moartea de-a învinge totuşi...
Ana Blandiana
Fecioarele nu nasc copii,
E marea lege-a maculării
Tributul pentru a trăi.
Albaştri fluturi cresc omizi,
Cresc fructe florilor în jur,
Zăpada-i albă neatinsă
Pământul cald este impur.
Neprihănit eterul doarme,
Văzduhul viu e de microbi,
Poţi dacă vrei să nu te naşti,
Dar dacă eşti te şi îngropi.
E fericit cuvântu-n gând,
Rostit, urechea îl defăimă,
Spre care o să mă aplec
Din talgere - vis mut sau faimă?
Între tăcere şi păcat
Ce-o să aleg - cirezi sau lotuşi?
O, drama de-a muri de alb
Sau moartea de-a învinge totuşi...
Ana Blandiana
marți, 8 iunie 2010
Vehicole pentru Marte
sursă: sciencedaily.com
imagine: North Carolina State University
B.
Motivele plafonării...
Iată două motive, oarecum încâlcite unul în celălalt, care eu cred că îndrumă omul spre acel sentiment de plafonare:
B.
- Lipsa difersificării țelurilor! Nu doar pe bursă diversificarea este importantă, ci și în viată este o strategie vitală. O cunoștință de a mea mi-a arătat mai demult o listă cu 20 de țeluri. Problema a fost că aprope toate au fost legate de același lucru, de un singur aspect al vieții. Mulți oameni sunt ca și cunoștința mea, se agață de o singură sperantă, de un singur domeniu al vieții care dacă, sau cum gândesc cei de pe calea plafonării, când se va îndeplini va rezolva toate problemele din toate domeniile vieții. Eu cred însă că nu este atât de simplu. Problemele din viața personală nu dispar dacă ești promovat în carieră sau ți se mărește venitul. Probleme în viața profesonală nu se vor rezolva odată cu cele din viața personală. Această gândire, și vă spun din propria experiență, te face doar să muncești de dimineața până seara pentru a nu te simți singur sau să stai și să aștepți făcând nimic, invocând probleme personale ca motiv pentru apatia ta. Aceste două variante extreme sunt foarte periculoase pentru sănătatea ta, cea fizică atât cât și cea psihică și mai mult ca sigur îți garantează că te vei anchora în mediocritate. Fără relații personale nu va exista nimeni care să se bucure cu tine atunci când viața profesională merge bine; colegii sunt în același timp și competiția ta și, deobicei, bucuria lor nu este din toată inima. Și nimeni nu vrea să fie alături de tine dacă stai apatic zi de zi. În ambele cazuri, mediocritate este numele tău.
- Egoism! În lumea afacerilor este normal că trebuie să investești pentru ca să poți câștiga. Nu există nici-un prânz gratuit, cum spun americanii. Acest lucru este valabil în toate domeniile din viață. Investiția reprezintă însă un risc care unii se feresc să și-l asume. Acum câțiva ani, în drum spre un orașel de lângă Cluj, am avut o discuție cu o persoană care mi-a spus că dacă în trecut n-ai avut jucării și ai fost nevoit să muncești foarte tare pentru a obține jucăriile pe care le ai acuma, atunci este normal că nu prea vrei să-i lași și pe alții să se joace cu ele. Asta este însă mentalitatea omului destinat spre mediocritate, gândirea omului plafonat și echivalentul de a nu investi într-o afacere pentru că și alții ar putea să câștige din investițiile tale. Dacă oamenii de succes, sau firmele de succes, aveau această strategie atunci Nokia, de exemplu, nu mai era la Cluj, Linux n-ar exista, nici internet-ul și nici firme multinaționale. Iar asta este valabil și în relațile cu oamenii din jurul tău. Acuma n-am nu știu ce vârstă și sunt convins că mai am de învățat, însă pot spune că cele mai bune investiții ale mele până acum au fost cele făcute în oameni. Au fost toate de succes? Nici vorbă! De fapt, cele mari au eșuat într-un mod spectaculos și formidabil. Dar asta nu este motiv pentru care să nu mai incerc. Știu însă că este mai greu să accepți când acest tip de investiții n-au rezultatul dorit și poate din acest motiv mulți se feresc de acest tip de risc. Însă dacă nu investești în cei din preajma ta vei rămâne o persoană mediocră chiar dacă ai avea bani sau titlu.
B.
Boala
Doctore, simt ceva mortal
Aici, in regiunea fiintei mele
Ma dor toate organele,
Ziua ma doare soarele
Iar noaptea luna si stelele.
Mi s-a pus un junghi in norul de pe cer
Pe care pana atunci nici nu-l observasem
Si ma trezesc in fiecare dimineata
Cu o senzatie de iarna.
Degeaba am luat tot felul de medicamente
Am urat si am iubit, am invatat sa citesc
Si chiar am citit niste carti
Am vorbit cu oamenii si m-am gandit,
Am fost bun si-am fost frumos...
Toate acestera n-au avut nici un efect, doctore
Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani.
Cred ca m-am imbolnavit de moarte
Intr-o zi
Cand m-am nascut.
Marin Sorescu
Aici, in regiunea fiintei mele
Ma dor toate organele,
Ziua ma doare soarele
Iar noaptea luna si stelele.
Mi s-a pus un junghi in norul de pe cer
Pe care pana atunci nici nu-l observasem
Si ma trezesc in fiecare dimineata
Cu o senzatie de iarna.
Degeaba am luat tot felul de medicamente
Am urat si am iubit, am invatat sa citesc
Si chiar am citit niste carti
Am vorbit cu oamenii si m-am gandit,
Am fost bun si-am fost frumos...
Toate acestera n-au avut nici un efect, doctore
Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani.
Cred ca m-am imbolnavit de moarte
Intr-o zi
Cand m-am nascut.
Marin Sorescu
luni, 7 iunie 2010
Trecut plăcut pe Marte?
sursă: sciencedaily.com
imagine: NASA/JPL-Caltech/Cornell University)
B.
Surpriza!?
Guvernul din Teheran a anunțat că ar putea să trimită două nave militare pentru a escorta viitoarele nave trimise spre Gaza. Ca să vedeți cine sunt aliații așa-zișilor pacifiști!
Eu zic bring it on! Dacă tembelul din Teheran, cel căruia misiune în viață pare să fie să ucidă toți care trăiesc așa cum trăim noi în UE, chiar crede că are cu ce atunci n-are decât să se bage. Numai în Suedia sunt sute de mii de iranieni care de abia așteaptă un pas greșit al guvernului din Teheran. Asta ar fi o greșeală colosală din partea lui cel care conduce Iran prin teror și violență.
Dacă Teheran se amestecă îi forțeză pe UE și SUA să se amestece, să-și aleagă "echipa", și mi-e greu să cred că SUA și UE ar alege partea Iranului. Nici Turcia nu cred că o să aleagă Iranul, chiar dacă acuma Ankara bate cu bâta în baltă și fac pe nebunii într-un spectacol de populism musulman. Dar țineți minte vă rog, că știu că unii au o memorie foarte scurtă și selectivă când vine vorba de Israel; UE și SUA nu sunt amestecați acuma. Dacă vor fi este vina Iranului și nu unei conspirație fantastică de dominație globală sionistă...
Dar măcar acuma vedem adevăratul motiv în spatele "ajutoarelor" humanitare. Se pare că intenția n-a fost să ajute poporul din Gaza. Intenția a fost să întărească Hamas și să dea Iran-ului ocazia și acoperirea retorică să-și înainteze pozițiile mai aproape de Israel. Orice părere ai despre Israel, sau evreii, dacă ești întreg la cap și-ți valorifici libertatea, realizezi că orice dușman al Hamas-ului sau al teroristului din Teheran este prietenul tău.
Nu sunt foarte încântat de blocada Israelului asupra Gaza, însă dacă trebuie să aleg între dreptul unei țări democratice să se apere sau oprirea blocadei aleg prima variantă în fiecare zi. Cel mai bine ar fi dacă s-ar putea să se rezolve fără arme, dar cred că sunt slabe șanse pentru o soluție diplomatică atâta timp cât Iran-ul este condus de oameni plini de ură, oameni care glorifiază violența și care nu prea valorează viața umană.
B.
Eu zic bring it on! Dacă tembelul din Teheran, cel căruia misiune în viață pare să fie să ucidă toți care trăiesc așa cum trăim noi în UE, chiar crede că are cu ce atunci n-are decât să se bage. Numai în Suedia sunt sute de mii de iranieni care de abia așteaptă un pas greșit al guvernului din Teheran. Asta ar fi o greșeală colosală din partea lui cel care conduce Iran prin teror și violență.
Dacă Teheran se amestecă îi forțeză pe UE și SUA să se amestece, să-și aleagă "echipa", și mi-e greu să cred că SUA și UE ar alege partea Iranului. Nici Turcia nu cred că o să aleagă Iranul, chiar dacă acuma Ankara bate cu bâta în baltă și fac pe nebunii într-un spectacol de populism musulman. Dar țineți minte vă rog, că știu că unii au o memorie foarte scurtă și selectivă când vine vorba de Israel; UE și SUA nu sunt amestecați acuma. Dacă vor fi este vina Iranului și nu unei conspirație fantastică de dominație globală sionistă...
Dar măcar acuma vedem adevăratul motiv în spatele "ajutoarelor" humanitare. Se pare că intenția n-a fost să ajute poporul din Gaza. Intenția a fost să întărească Hamas și să dea Iran-ului ocazia și acoperirea retorică să-și înainteze pozițiile mai aproape de Israel. Orice părere ai despre Israel, sau evreii, dacă ești întreg la cap și-ți valorifici libertatea, realizezi că orice dușman al Hamas-ului sau al teroristului din Teheran este prietenul tău.
Nu sunt foarte încântat de blocada Israelului asupra Gaza, însă dacă trebuie să aleg între dreptul unei țări democratice să se apere sau oprirea blocadei aleg prima variantă în fiecare zi. Cel mai bine ar fi dacă s-ar putea să se rezolve fără arme, dar cred că sunt slabe șanse pentru o soluție diplomatică atâta timp cât Iran-ul este condus de oameni plini de ură, oameni care glorifiază violența și care nu prea valorează viața umană.
B.
duminică, 6 iunie 2010
Krugman despre datoriile publice
Laureatul nobel Paul Krugman scrie într-un articol pe blogul său despre deceniul pierdut. Nu se referă la cel care a fost ci la cel care urmează. Dânsul nu este de acord cu mărurile de restrângeri fiscale atâta vreme cât șomajul rămâne la fel de mare ca acum. Este destul de logic ceea ce spune dânsul.
Datoriile care multe țări le au azi au devenit așa de mari fiindcă au uitat că la vremuri bune mai și plătești din datoria externă. Din câte îmi amintesc, nu tăierea din bugetele guvernamentale a scos lumea din marea depresie. Articolul lui dl Krugman îl puteți găsi aici...
B.
Datoriile care multe țări le au azi au devenit așa de mari fiindcă au uitat că la vremuri bune mai și plătești din datoria externă. Din câte îmi amintesc, nu tăierea din bugetele guvernamentale a scos lumea din marea depresie. Articolul lui dl Krugman îl puteți găsi aici...
B.
Jurnalism tipic suedez
Ca să vedeți la ce mă refer atunci când spun că sunt mulți jurnaliști infecți și în Suedia. Acest link arată o știre de la Radioul Național Suedez, în teorie neutru, în practă plin de jurnaliști semi-comuniști care doar obiectivi nu sunt.
Toată știrea miroase urât. Dacă au vrut să informeze că grupuri religioase primesc bani de la stat care oficial este secular, trebuiau să menționeze și alte religii, Islam de exemplu; dacă vroiau să spună că statul dă bani la grupuri care nu tolerează ceea ce e mainstream în media trebuiau să menționeze și unele grupuri musulmane sau ale altor religii. Modul în care s-au exprimat lasă de înțeles că nu au boală pe faptul că statul dă bani la organizații religioase care discriminează. Boala lor este cu creștinismul. Bine, boala lor este în primul rând că sunt făcuți cu prea puțină minte, însă aia-i altă discuție...
De fapt este oarecum logic; de ceilalți n-au curajul să se lege fiindcă ceilalți amenință cu moartea dacă cineva îi critică. Penticostalii nu-s tocmai cunoscuți că atunci când sunt criticați trimit doi-trei înși să se sinucidă cu dinamită într-un metrou sau autobuz. Mă întreb dacă la interviu pentru un job în jurnalism, aplicanții cu o coloană vertebrală sunt automat scoși din calcul?
B.
Toată știrea miroase urât. Dacă au vrut să informeze că grupuri religioase primesc bani de la stat care oficial este secular, trebuiau să menționeze și alte religii, Islam de exemplu; dacă vroiau să spună că statul dă bani la grupuri care nu tolerează ceea ce e mainstream în media trebuiau să menționeze și unele grupuri musulmane sau ale altor religii. Modul în care s-au exprimat lasă de înțeles că nu au boală pe faptul că statul dă bani la organizații religioase care discriminează. Boala lor este cu creștinismul. Bine, boala lor este în primul rând că sunt făcuți cu prea puțină minte, însă aia-i altă discuție...
De fapt este oarecum logic; de ceilalți n-au curajul să se lege fiindcă ceilalți amenință cu moartea dacă cineva îi critică. Penticostalii nu-s tocmai cunoscuți că atunci când sunt criticați trimit doi-trei înși să se sinucidă cu dinamită într-un metrou sau autobuz. Mă întreb dacă la interviu pentru un job în jurnalism, aplicanții cu o coloană vertebrală sunt automat scoși din calcul?
B.
La mulți ani Suedia!
Azi este ziua națională. Ca deobicei, chiar de când îmi pot aminti, a fost mereu acceași discuție despre rasism și xenofobie pe 6 iunie.(Vedeți acest articol din Svenska Dagbladet.) Este o tâmpenie bineînțeles, cum să fii xenofob doar pentru că sărbătorești ziua națională? Suedia are multe atuuri de care un suedez poate să fie mândru. Nu este buricul pământului, cum mulți intr-adevăr cred, însă este o țară civilizată, curată și oamenii, în general, sunt destul de ok.
Este așadar destul de trist că li s-au acordat atât de multă importanță câțiva frustrați din orientul mijlociu, care țipă de fiecare dată când văd un steag suedez, încât unii li-e jenă să-și sărbătorească propria zi națională. Susțin că e vorba de musafirii din orientul mijlociu, de mintea lor în general foarte îngustă, fiindcă musafirii din alte părți a lumii nu prea au ceva împotriva zilei naționale suedeze, steagul suedez sau imnul suediei.
Puteți să mă faceți cum vreți, dar o cultură care dictează că tatăl trebuie să-și ucidă fica pentru a-și recăpăta onorea, pierdută atunci când fica a vrut să trăiască că toți oameni normali în această țară, nu poate fi numită o cultură. Este vorba de barbarism! Iar în Suedia, acești barbari au reușit, din păcate, să-i facă pe mulți suedezi să le fie rușine de propria zi națională.
Ar trebui să fie invers. Toți suedezii ar trebui să fie mândri azi. Dar și mai mândri ar trebui să fie cei cărora li s-au oferit o posibilitate de a trăi mai bine, în pace și într-o țară cu un nivel de trai mult peste cel de unde au venit. Multe lucruri sunt pe dos aici, însă sunt și multe lucruri foarte frumoase aici. Suedia este cea mai primitoare țară din UE și desculții ăia cu neveste multiple ar trebui să le mulțumească sau să se întoarcă înapoi în peșterea de unde au venit.
B.
Este așadar destul de trist că li s-au acordat atât de multă importanță câțiva frustrați din orientul mijlociu, care țipă de fiecare dată când văd un steag suedez, încât unii li-e jenă să-și sărbătorească propria zi națională. Susțin că e vorba de musafirii din orientul mijlociu, de mintea lor în general foarte îngustă, fiindcă musafirii din alte părți a lumii nu prea au ceva împotriva zilei naționale suedeze, steagul suedez sau imnul suediei.
Puteți să mă faceți cum vreți, dar o cultură care dictează că tatăl trebuie să-și ucidă fica pentru a-și recăpăta onorea, pierdută atunci când fica a vrut să trăiască că toți oameni normali în această țară, nu poate fi numită o cultură. Este vorba de barbarism! Iar în Suedia, acești barbari au reușit, din păcate, să-i facă pe mulți suedezi să le fie rușine de propria zi națională.
Ar trebui să fie invers. Toți suedezii ar trebui să fie mândri azi. Dar și mai mândri ar trebui să fie cei cărora li s-au oferit o posibilitate de a trăi mai bine, în pace și într-o țară cu un nivel de trai mult peste cel de unde au venit. Multe lucruri sunt pe dos aici, însă sunt și multe lucruri foarte frumoase aici. Suedia este cea mai primitoare țară din UE și desculții ăia cu neveste multiple ar trebui să le mulțumească sau să se întoarcă înapoi în peșterea de unde au venit.
B.
Cumulonimbus
sursă și imagine: nasa.gov
B.
sâmbătă, 5 iunie 2010
Sânge, plumb și toamnă
Încet prin ploaia tristă
Un piept curbat de tuse
Cu sânge în batistă
Pe după colţ se duce,
Încet prin ploaia tristă.
Tot plumbul ud al ceţii
Pe urmă-i se abate,
Prin gangurile pieţii
Şi-n frunzele uscate,
Tot plumbul ud al ceţii.
E sânge, plumb şi toamnă.
Cu negru braţ de pace
O cracă tot mă-ndeamnă
Lugubră şi tenace.
E sânge, plumb şi toamnă.
George Bacovia
Un piept curbat de tuse
Cu sânge în batistă
Pe după colţ se duce,
Încet prin ploaia tristă.
Tot plumbul ud al ceţii
Pe urmă-i se abate,
Prin gangurile pieţii
Şi-n frunzele uscate,
Tot plumbul ud al ceţii.
E sânge, plumb şi toamnă.
Cu negru braţ de pace
O cracă tot mă-ndeamnă
Lugubră şi tenace.
E sânge, plumb şi toamnă.
George Bacovia
Bravo! Sunt tari...
Vai de capul meu! Am zis când mi-am făcut blogul că nu o sa înjur aici, dar azi am citit ceva ce chiar pune acea decizie la încercare. Nu știam de chestia asta fiindcă nu prea urmăresc cancan-urile din România. Da, zic cancan-urile fiindcă știri este prea mult spus.
Acuma am citit despre Marius Nicoara și filmul la care se uita în plină sesiune de parlament. Frumos! Ei, demonstrați voi cât vreți, dar dacă timp de 20 de ani i-ați lăsat să-și facă de cap meritați absolut totul ce se întâmplă.
Știrea pe care am citit-o a fost publicată în ediția online al ziarului Expressen. Link
B.
Acuma am citit despre Marius Nicoara și filmul la care se uita în plină sesiune de parlament. Frumos! Ei, demonstrați voi cât vreți, dar dacă timp de 20 de ani i-ați lăsat să-și facă de cap meritați absolut totul ce se întâmplă.
Știrea pe care am citit-o a fost publicată în ediția online al ziarului Expressen. Link
B.
NGC 3603
sursă: sciencedaily.com
imagine: NASA, ESA and the Hubble Heritage (STScI/AURA)-ESA/Hubble Collaboration)
B.
Noaptea
Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,
Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.
Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşte
Ca un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte.
Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici?
E vro tabără de care sau un rond de tricolici?
Către munţi prin întuneric un lung bucium se aude.
El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,
Când din culme-n culme noaptea buciumele răsunau
Şi la lupte sângeroase pe români îi deşteptau.
Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n nepăsare!
Când şi când, un câine latră la o umbră ce-i apare,
Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung hor orăcăiesc,
Holbând ochii cu ţintire la luceafărul ceresc!
Vasile Alecsandri
Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.
Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşte
Ca un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte.
Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici?
E vro tabără de care sau un rond de tricolici?
Către munţi prin întuneric un lung bucium se aude.
El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,
Când din culme-n culme noaptea buciumele răsunau
Şi la lupte sângeroase pe români îi deşteptau.
Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n nepăsare!
Când şi când, un câine latră la o umbră ce-i apare,
Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung hor orăcăiesc,
Holbând ochii cu ţintire la luceafărul ceresc!
Vasile Alecsandri
vineri, 4 iunie 2010
Jupiter bombardat din nou
sursa: physorg.com
imagine: Anthony Wesley
B.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)