Trebuie sa scriu din nou. Ma simt atat de usurat ca sunt pe cale sa pornesc o calatorie noua in viata. Credeam ca va fi mult mai greu, dar chiar nu este asa. Ma simt usurat si eliberat. Pentru prima data in ultimii doi-trei ani simt ca sunt cineva si ca fac ceva. Daca candva o sa am curajul, am sa scriu despre aceasta perioada in viata mea. Am sa scriu despre toate magariile pe care le-am patit, despre oameni in care am avut incredere si care m-au tradat, dar si despre oameni care au aratat caracter si mi-au fost alaturi chiar si atunci cand nu aveau nici o obligatie morala.
Acesti doi-trei ani au fost o calatorie prin psihologia umana in general si in special prin capul meu. N-am de gand sa va spun de cate ori am fost pe pragul inebunirii. Nu vreau sa va speriati. Dar, totusi, a fost foarte interesant. Imi dau seama acuma cat de naiv am fost. Si imi dau totodata seama ca in anumite privinte am sa raman la fel de naiv, pentru ca altfel viata oricum n-ar avea farmec.
Am facut niste chestii pe care le regret si care nu ma caracterizeaza, dar recunosc ca sunt doar om si ca am si eu limitele mele. Am invatat enorm de mult ce inseamna calitate de viata si valori morale. Traind intre oameni care-ti sunt prieteni si iubesc la interes, si doar la interes, am realizat ca in anumite situatii mi-am pierdut vremea degeaba si aproape ca uitasem cine sunt.
Am invatat cum nu vreau sa fiu si cum nu vreau sa-mi traiesc viata. Am invatat ce inseamna frumusete falsa si frumusete adevarata. Acuma sunt mult mai bine echipat sufleteste si sunt mult mai pregatit pentru a infrunta restul vietii mele. Intr-adevar, nu exista garantii niciodata, dar macar acuma stiu cat de parsivi sunt un anumit soi de oameni. Imi dau seama cat de jos se pot cobora unii pentru a-si atinge scopul.
Chiar nu pot sa zic ca am regrete, desi mi-am pierdut vremea si multe resurse sufletesti pentru persoane care chiar nu merita sa aiba ceva gratuit in lumea asta. Ok, de la mine au scos cate ceva. E din partea casei oameni buni. Sa va fie de bine. Ce a-ti scos este o picatura din ce a-ti fi putut primi. Iar daca va multumiti cu putin, nu este problema mea.
Am invatat ce inseamna dragoste, dar si razbunare. Am invatat ca uneori, oricat de mult incerci, unii chiar nu sunt in stare de a ierta sau de fi a alaturi si la greu. Nu-i nimic, si culmea si si un pic enervant, deja i-am iertat...
Acum cateva zile ma gandeam la o chestie foarta naspa care i-am facut-o cuiva cu vreo trei ani in urma. Am incercat sa remediez, dar na... Nu toti sunt capabili sa ierte, nu toti au puterea de a intelege si de a renunta la razbunarea chiar si atunci cand li se iveste ocazia. Tot acum cateva zile vorbeam cu cineva despre instinct. Imi dau seama ca faza aia nasola, care am facut-o cu vreo tre ani in urma, am facut-o din frica si din instinct. Iar decizia pe care am luat-o atunci, si care a fost bazata pe instinctul care la vremea aia imi indica ca aceasta persoana nu este de incredere, s-a dovedit sa fie o decizie corecta. Intr-un fel, mai bine o lasam asa si nu incercam sa remediez, dar cum ziceam - nu-mi pare rau ca am incercat sa remediez situatia timp de doi ani. Desi persoana intr-un final mi-a dovedit ca n-a meritat acel efort, nu regret ca l-am facut. Am invatat foarte multe despre mine si despre fiinta umana si am mai primit inca o dovada ca instictul meu are dreptate. Trebuie sa incep sa am mai multa incredere in instinctul meu.
Apropo de acea persoana, chiar as vrea sa-i multumesc pentru lectia de viata. Din respect, pe care nu-l merita, dar il acord oricum, nu am de gand sa desvalui identitatea persoanei, dar pentru mine, aceasta persoana...nu stiu cum sa zic...intr-un fel mi-e mila de ea. Stiu ce se poate intampla atunci cand alegi acea cale in viata pe care aceasta persoana si-a ales. Ei, fiecare suportam consecintele deciziilor pe care le luam in viata. De multe ori, asa cum mi s-a intamplat si mie, aceste consecinte sunt ascunse, nu le putem anticipa si deobicei ne doboara chiar atunci cand nu ne astaptam.
Ce-i drept, chiar nu-i doresc raul acestei persoane. Nu am cum. Pentru ca m-a invat atat de multe. Au fost lectii foarte utile despre viata, comportament, adevar, loialitate si prietenie adevarata. Chiar ii raman dator acestei persoane, pentru ca acum stiu ce vreau si, mai ales, ce nu vreu de la oamenii din jurul meu. Nu as vrea sa fi fost fara aceasta persoana, deoarece as fi ratat niste lectii de viata imense. Multumesc!
Sau cum se zice pe la noi acasa... Multam fain...
B.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu