Azi m-am jucat un pic pe o oglinda, mâzgălind-o cu legiile lui Kepler și cu unele expresii care descriu mișcarea periodică cu viteza constantă. Nu că a fost nevoie, fiindcă cineva a făcut asta acum vreo 350 de ani și a ajuns la legea generala a gravitației (sau cum se numește în română), dar am vrut să văd cum sir Isaac Newton a ajuns la
F=GmM/r^2
Pentru mine, acest exercițiu a fost ca și cum aș fi mers la muzeu. Sunt conștient că această obsesie de-a mea pare cel puțin curioasă pentru mulți, însă eu nu vreau doar să tocesc ecuația de mai sus deoarece ar fi mult prea ușor și n-ași înțelege cu adevăratelea; ca să dorm noaptea sunt nevoit să înțeleg și cum s-au gândit. Oricât de infantilă, sau ușoară ni se pare azi, eu vreau să simt pe pielea mea ce a simțit Brahe, Kepler, Newton și alții.
Eu, nefiind ca alții, de bine și de rău, văd acest lucru ca pe o aventură frumoasă. Atunci când unii merg la polul Nord, sau alții încearcă să ajungă pe Mount Everest, eu vreau să simt ce au simțit marii maeștrii a omenirii în clipa în care le-a picat fisa. Și să nu credeți că nu este vorba de adrenalină; chiar e!
Eu, nefiind ca alții, de bine și de rău, văd acest lucru ca pe o aventură frumoasă. Atunci când unii merg la polul Nord, sau alții încearcă să ajungă pe Mount Everest, eu vreau să simt ce au simțit marii maeștrii a omenirii în clipa în care le-a picat fisa. Și să nu credeți că nu este vorba de adrenalină; chiar e!
Derivând chestia de mai sus pe o oglindă - neapărat o oglindă sau un geam - primesc senzația că mă întorc înapoi în timp, îmi închipui că simt ce a simțit și el - Newton - atunci când și-a dat seama ce urmează apropiându-se de concluzia de mai sus.
Mă refer la acel moment când mai ai un pic de algebra de făcut, dar ști că o să-ți iasă, și faci ultimele rânduri cu o mândrie mai mare decât cea unui matador. Apoi stai și te uiți la spectacolul de pe hârtia din fața ta, sau pe geam, sau pe tablă, sau unde ai mâzgălit; stai cu-n zâmbet, cu piele de găină gândindu-te că azi chiar ai înțeles ceva important. Apropo de chestii importante:
Mă refer la acel moment când mai ai un pic de algebra de făcut, dar ști că o să-ți iasă, și faci ultimele rânduri cu o mândrie mai mare decât cea unui matador. Apoi stai și te uiți la spectacolul de pe hârtia din fața ta, sau pe geam, sau pe tablă, sau unde ai mâzgălit; stai cu-n zâmbet, cu piele de găină gândindu-te că azi chiar ai înțeles ceva important. Apropo de chestii importante:
Cine a câștigat American Idol anul trecut? Eu habar n-am, însă la câtă isterie este mă gândesc că este important…
B.
B.
2 comentarii:
Apropo de apropo... Cred ca American Idol a fost castigat de Adam Lambert. Si daca este asa, nu ma mira isteria... Este un tip care arata foarte bine (parerea mea...mi se pare ca aduce cu Elvis in zilele lui bune), iar ca voce este incredibil! Poate face aproape orice! Cred ca l-ai vazut si tu, duminica trecuta...era tipul la care si Ionut si eu ne uitam cu gura cascata (desi, daca este sa ascultam zvonistica, Ionut ar avea mai multe sanse...ce lovitura pentru suflarea feminina!). Oricum, tipul e genial!
Da! Fain pentru Adam!
Eu, pe de altă parte, am petrecut o zi întreagă cu matematică și spre final cred ca mi-am dat seama ce a simtit sir Isaac Newton atunci când mai avea doar câteva rânduri de algebra până la formularea unei ecuații care a schimbat traiectoria umana pentru întotdeauna. Dar nu-s snob! Te rog să nu crezi asta! :))
Trimiteți un comentariu