Este interesant să privești cum să trezesc găinile

De câteva zile, site-ul mediafax.ro este plin de știri despre reprezentanții FMI. Putem citi despre părerile lor despre cum România și-a gestionat economia și m-a lovit un gând destul de interesant legat de acest subiect. Sunt de fapt mai multe gânduri iar acuma, scriind aceste rânduri, habar n-am care dintre ele vor fi menționate în acest articol. Cu alte cuvinte, acest articol este la fel de planificat ca și economia României...


Mi se pare destul de interesant cum aproape toate articolele legate de prezența FMI-ului sunt, dincolo de aspectele tehnice, mai mult despre lipsa neamului nostru de a-și asuma responsabilitatea pentru rezultatele sale. Citind presa, citind comentarile și opiniile celor mai informați decât mine, rămân cu gura căscată și mă întreb dacă-ntr-adevăr asta cred.

Un aspect destul de îngrijător și, mai degrabă, uluitor este că toată lumea crede, adică este ferm convinsă, că starea țării este doar vina premierului Boc. Să nu mă-nțelegeți greșit; actualul guvern are și el vina lui, dar să crezi că sunt unicii responsabili pentru situația României este o simplificare oribilă care v-a produce la fel de mari pagube țării noastre precum această criză.

Părerea mea este, și aici recunosc că mă consider destul norocos pentru că sunt în situația în care pot face această comparație, că cea mai mare diferență între România și o țară precum Suedia nu este moralitatea sau competența politicienilor. Dacă credeți că politicienii suedezi sunt mai ”cuminți” sau mai conectați la realitate, vă înșelați amarnic. Nu este atât de simplu.

Nu zic că actualul guvern nu merită criticat, dar să crezi că schimbarea guvernului ar aduce România înapoi pe linia de plutire este, în opinia mea, o greșeala de proporții la fel de mari precum cea comisă de banca națională americană, Fed, și guvernul Bush, al cărora politică laissez-fair a permis prăbușirea lui printre alții Lehman Brothers.

În timp ce românul, acuma-n general vorbind, caută soluții rapide, suedezul admite că unele chestii trebuie construite pe termen lung. În Suedia există noțiunea de ”noi”; în România domină cuvântul ”eu”. Și asta se vede cel mai clar acum în timp de criză, acum când nu mai este ușor, acum când prețurile terenurilor sau a imobiliarelor nu se dublează de patru ori pe an; acum se vede pe ce fundație a fost clădită România postdecembristă.

Nu mă credeți? Comparați un șantier suedez și unul român și o să vă dați seama de ce suedezii, deșii ajung la o decizie mai încet decât românii, finalizează o lucrare mai repede decât românii. Comparați discursul din massmedia suedeză cu cel din massmedia română. Cel dintâi întreabă cum ar trebui să arate societatea în care trăiesc în timp ce cel din urmă rămâne nepăsător atâta timp cât efectele nu sunt personale și de abia atunci când efectele devin personale, cum este povestea cu legea drepturilor de autor de exemplu, ies la atac. Necapacitatea oamenilor cheie din societatea română de a gândi dincolo de propria persoană este ceea ce face diferența între societatea suedeză și cea română. Eu-ismul a adus România unde este, nu Boc, nu Tăriceanu, nu Iliescu.

România, cetățenii și țara, ar avea nevoie de o schimbare de mentalite. Această schimbare, ș-acum din nou în opinia mea, ar trebui să-nceapă cu realizarea că toți suntem de vină. Ai dat șpagă că să scapi de amendă? Ești de vină. Ai tăcut și ai trecut pe lângă un nedrept? Atunci ești de vină. Ai acceptat că doar ”asta este”? Atunci și tu ești de vină. Dacă suntem cu toții de vina, atunci nu mai trebuie să ne pierdem vremea găsind vinovați și ne putem concentra pe viitor.

Sau spus altfel; haideți să presupunem că există un singur vinovat. Bun. Îl identificăm și îl trimitem să locuiască izolat pe o insulă îndepărtată, așa cum au făcut francezii cu Napoleon. Întrebarea este dacă o să fim mai eficienți în atragerea fondurilor europene? Citiți acest articol pe mediafax.ro. România riscă să piardă 20 de miliarde de euro, 17% din PIB!, pentru că nu suntem capabili să gestionăm proiecte; problema asta a existat și în era pre-Boc. Faptul că pe un șantier, patru stau și se uită cum unul muncește nu este vina guvernului.

Să presupunem că ne trezim mâine diminață și acel vinovat, să zicem premiul Boc sau președintele Băsescu, nu mai este la putere; înseamnă că de mâine dimineață criza nu mai este? Sau că prostiile și toate imbecilitățile comise de guvernele anterioare nu mai sunt? N-o să mai existe corupție? N-o să mai existe o nepăsare generală de colectivul care alcătuiește țara România? Citind presa română și analizele făcute de experții noștri, tind să cred că ei într-adevăr asta cred. Și acest este cel mai mare motiv pentru care România se scufundă încet dar sigur.

Există o expresie în suedeză despre găini care, atunci când tocmai sau trezit, fug ici-colo fără vreo direcțe generală. Nu vreau să jignesc pe nimeni, însă acel proverb suedez descrie situația româniei și modul în care țara a fost guvernată nu doar de acest guvern ci de toate guvernele postdecembriste.

Bună dimineața!

B.