joi, 2 septembrie 2010

Două lumi - alb și negru

Se pare că spiralul negativ al economiei continuă. Pe mediafax.ro putem citi că învestițile în economia națională au scăzut cu 18,7% comparat cu aceeași periodă anul trecut. Pentru unul ca mine, care mai citește și știri suedeze, este uluitor cum țara în care m-am născut își construiește propriul sicriu. Banca națională suedeză au mărit dobânzile azi; asta este un semn că încep să contrabalanseze economia ca să nu se supraîncălzească. Au spus de foarte mult timp că vor mării dobânzile, așa că mărirea nu este o surpriză. Banca națională română, împreună cu guvernanții, opoziția și vreo 98% din angajații politicieniilor habar n-au ce să facă și se gândesc doar la cum să cotcodească prin ziare sau pe sticlă pentru a ieși cât mai bine personal.


Mă aflu între două lumi. Una are un plan, știe ce face și se ține de acel plan; în cealaltă lume, reguli nu se respectă, legi se fac cu portițe, planificarea pe termen lung este aproape imposibilă, conducătorii se ceartă între ei iar poporul mănâncă semințe și așeaptă să vadă cine a câștigat cearta. Săracul popor confundă câștigarea unui scandal politic, sau urlatul tare pe la diferite emisiuni conduse de oameni cu la fel de puțin habar, cu abilități de conducător calificat pentru a conduce o țară în timp de criză.

Alb și negru. Diferența între cele două țări cel mai apropiate de mine este la fel de mare precum diferență între alb și negru. Însă nu pot să fiu trist pentru ceea ce se întâmplă în România. Mulți dintre voi o să vă supărați pe mine - vă rog să nu uitați că vorbesc în mod general - dar politicienii români au fost lăsați să-și vadă de ”treabă” de un popor care în general nu este capabil să gândească mai departe decât proprile înterese.

Fraza ”nu putem face nimic” este doar o scuză jalnică, un pretext de a nu se amesteca fiindcă neimplicarea este calea mai ușoară. Poporul român confundă din păcate ”mai ușor” cu ”mai bine”, iar acuma plătește scump penru această greșeală. Este nasol, însă așa este peste tot; toate țările știu că trebuie să plătească dacă nu-și văd de treabă, dacă nu construiesc pe termen lung; de ce să nu plătească și România? De ce ar fi România mai specială astfel încât legile cauză-efect - sau cum se spune în română - să nu se aplice?

Am mai scris asta, dar merită repetat; uitați-vă la un obiect din preajma voastră. Așa-i că nu se mișcă? Dacă ne gândim că toate moleculele din acel obiect vibrează, și sunt milioane și miliarde de molecule care sunt mereu în mișcare, atunci de ce rămâne obiectul acolo unde l-ai pus? Răspunsul îl știe orice liceean care a învățat fizică: moleculele să mișcă haotic, fără o direcție comună, iar din acest motiv resultatul net al forței în acel sistem sistem - obiectul la care vă uitați - este zero. Obiectul rămâne așadar pe loc.

Patru ani am locuit în România și mi-am dat seamă că fiecare individ trage doar pentru el. Toți trag în direcții diferite și apoi spun că este soarta neamului că țara rămâne pe loc. Iar dacă nimeni nu face nici măcar minimul necesar pentru ca o țară democratică să funcționeze...vă dați seama...

Niciun comentariu: