Un grup de oameni de ștință de la MIT a studiat energia nucleară de la cap la coadă ca să vadă dacă într-adevăr vom rămâne fără uraniu în într-un viitor apropiat. Concluzia lor este că nu este cazul, dar că este nevoie de mai multă cercetare în domeniul ciclului uraniului al centralelor nucleare. Știu că în Suedia, ”adevărul” că s-ar termina uraniul este folosit de către mișcarea verde împotriva construcției noilor centrale nucleare.
Ca să vedeți cât de rupți de realitate sunt unii; verzii zic “nu” energiei nucleare, iar centralale din Suedia trebuie închise peste maxim 15 ani din cauza vechimii. Ei, verzii, se opun construirii centralelor care să le înlocuiască pe cele de azi.
Nu contează că azi, 50% din energia elctrică din Suedia provine din aceste centrale. Investițiile în parcuri eoliene ar putea acoperi câteva procente din acele 50% și tac cu privire la restul procentelor care vor lipsi.
Normal că verzii tac și se fac că plouă, doar și ei știu că Suedia va fi nevoită să importe electricitate produsă în mare parte în centralele pe cărbune, cum se numesc în română?, din Germania iar asta ar fi dovada lipsei de conectivitate la realitate a mișcării verzi din Suedia.
Normal că verzii tac și se fac că plouă, doar și ei știu că Suedia va fi nevoită să importe electricitate produsă în mare parte în centralele pe cărbune, cum se numesc în română?, din Germania iar asta ar fi dovada lipsei de conectivitate la realitate a mișcării verzi din Suedia.
Se mai și fac dependenți de gaz din Rusia. Dar mă gândesc că asta, dependența de Rusia, nu este o problemă pentru un partid care poate colabora cu Lars Ohly și socialiștii lui.
Așa se întâmplă că Suedia are o mișcare verde care preferă mărirea emisilor de cărbune în loc de uraniu care, comparative cu emisiile de cărbune, poate fi controlat. Genial! Cand fanatismul intră pe ușa din față, rațiunea iese pe cea din spate.
Revenind însă la subiect; vă recomand acest articol legat de studiul făcut de cei de la MIT.
B.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu