duminică, 28 martie 2010

Sistemul SMART - ţinte mai eficiente


Toată lumea recunoaşte importanţa ţelurilor, dar mulţi nu prea ştiu cum să-şi propună ţeluri în aşa fel încât să le aducă rezultatul dorit; căci pâna la urma urmei acest este scopul ţelurilor: să producă rezultate.

Să-ţi propui o ţintă este foarte uşor şi, în acelaş timp, printre cele mai grele lucruri pe care trebuie să le facem daca dorim să evoluăm. Diferenţa dintre oameni de succes şi cei fără, dintre firme care au succes şi cele care de abia se descurcă sau dintre oameni care au ceea ce-şi doresc şi-şi doresc ceea ce au este modul în care îşi formulează ţintele. Acel mod îi ajută să fie proactivi şi să ajungă mai repede acolo unde îşi propun.

Sunt multe de spus în legătură cu modul de-a stabili ţinte. Există multe teori şi sunt mulţi experţi; eu nu mă consider expert în domeniu, însă ştiu că m-am folosit de o formulă destul de simplă şi am avut rezultate destul de satisfăcătoare. Formula se numeşte SMART şi ideea de bază este formularea ţintelor în aşa fel încât să fie Specifice, Măsurabile, Acceptate, Realistice şi să fie pe o perioadă de Timp limitat.
Specifice - ţintele tale trebuie să fie specifice. Multora le-ar place ceva mai bine, însă nu se obosesc niciodată să afle ce este acel ceva aşa că rămân pe loc. O ţintă efectivă este ceva concret: sunt aici şi vreau acolo; am meseria ăsta şi nu-mi place - vreau o meserie care să x, y şi z. Mulţi îşi pun speranţa că o plecare din acea zonă geografică în care se află sau câştigarea premiului 6/49, dar nu realizează că, de fapt, problema este la ei, la modul cum gândesc, şi că nu sunt chiar aşa de neajutoraţi precum le place să creadă. Mai ales dacă aplică metoda asta...

Măsurabile – ţintele tale trebuie să fie măsurabile altfel n-ai cum să ştii dacă le-ai nimerit. De exemplu, nu poţi spune doar că vrei să slăbeşti, ar fi o ţintă foarte ineficientă şi nu vei reuşi să slăbeşti. Trebui să spui şi exact cât vrei să slăbeşti. Eu am cunoscut mai de mult o persoană care mereu îmi spunea că-şi doreşte echilibru, dar niciodată nu mi-a spus ce înseamna să ai echilibru. Mi-am dat seama trei ani mai târziu că nici această persoană nu ştia şi ajunsese aşadar să lucreze de dimineaţa până seara, neglijând toate celelalte lucruri care sunt importante în viaţă, plângându-se mereu că n-are timp şi că este stresată într-una. Nu este de mirat – această persoană nu a specificat ce înseamnă echilibru şi, ca atare, nici nu avea cum să măsoare gradul de echilibru.

Acceptat – toată lumea are familie şi prieteni. Este mult mai uşor să tragi tare spre ceva dacă ai susţinerea lor. Unii aleg să se izoleze ca să nu fie nevoiţi să se confrunte cu părerile altora. Nu cred că este un lucru care duce spre o viaţă mai bună. Sunt convins că este mai bine să discuţi şi cu cei din preajma ta, cei cărora opinie o valorifici şi dacă ei au acceptat ţintele tale lupta ta v-a fi mult mai uşoară. Îmi dau seama că sună ciudat pentru unii, mai ales pentru persoanele dinamice din România, care din câte am observat sunt foarte preocupaţi doar de ei. Lumea este mai mare decât „eu”, insă asta este un subiect pentru un articol întreg...

Realistic – ţintele tale trebuie să fie realistice. Asta nu înseamnă să ţinteşti doar spre lucruri care şti cu siguranţă că le vei obţine. Această parte este cea mai grea fiindcă variază foarte mult de la persoană la persoană; unii nu vor să ţintească prea sus deoarece nu suportă eşecul, alţii ramân în loc şi nu fac nimica dacă ţintesc prea jos. Eu, de exemplu, aparţin la a doua categorie. Asta am învăţat în cei doi ani în care am locuit în Bucureşti. Mi-am propus ţinte care a cerut un efort minim din partea mea ca să nu le ratezi şi, din lipsă de motivaţie, ajunsesem să nu depun nici măcar efortul minim. Deci partea cu realism este destul de dificilă fiindcă depinde de persoană, dar cert este că este mai bine să ţinteşi prea sus decât prea jos. Ratarea ţintei, dacă din greaşală ai ţintit prea sus, poate te-a dus mai sus, sau mai departe, decât dacă ai fi îndeplinit o ţintă mai uşoară.

Timp limitat - o ţintă este, dacă stăm să ne gândim, doar un vis cu-n deadline. Vreau x – un vis. Vreau x în y timp – ţintă! Vreau să slăbesc 10 kg – un vis! Vreau să slăbesc 10 kg în 30 de zile – o ţintă! Dead-line-ul trebuie să fie suficient de stresant pentru a te motiva de a face ceva ACUMA, dar nu atât de stresant încât te face să realizezi că n-are sens să faci ceva pentru că oricât de mult te lupţi, tot vei rata dead-line-ul.

Dacă începi să gândeşti aşa de fiecare dată când îţi propui ceva sunt sigur că şansa ta de a reuşi v-a fi mai mare. Sper să vă ajute acest sistem la fel de mult cum m-a ajutat pe mine!




Niciun comentariu: