Alegerile parlamentare din Suedia

Rezultatul alegerilor parlamentare suedeze sunt destul de interesante. Coaliția de dreapta, care a condus țara ultimii patru ani, a strâns cele mai multe voturi, dar din păcate n-a câștigat 50% din scaunele din parlament. Aveau nevoie de 175 de scaune însă a câștigat doar 172.  Partidul pe care l-am asemănat cu PRM a câștigat 20 de scaune, întrând așadar în parlament, iar coaliția socialdemocraților cu partidul socialist și partidul verde a câștigat 157 de scaune în parlament.

Situația parlamentară este așadar un pic mai delicată în urma acestui rezultat. Partidul Sverigedemokraterna (SD) sunt considerați de ambele coaliții ca fiind unul xenofob cu care nu vor colabora sub nici o formă. Am lăudat sistemul electoral suedez, dar această situație este una dintre slăbiciuniile unui sistem electoral de altfel foarte bun. Un partid mic, o minoritate copleșitoare poate să aibă puterea decisivă. Cei 5-6% îi țin ostatici pe cei 94-95%. Iar asta s-a întâmplat acum.

Rezultatul alegerilor este că, practic, guvernul ultimilor patru ani rămâne la putere, dar îi s-a tăiat un pic din elan. Există posibilitatea că-și va da demisia la toamnă dacă socialdemocrații și SD votează împotriva guvernului, iar atunci vom avea anticipate, deoarece socialdemocrații și așa nu sunt capabili să formeze un guvern.

Dacă eu aș fi șef de campania electorală alianței de dreapta la acele anticipate ipotetice, aș spune clar că socialdemocrații, verzii și socialiștii au colaborat cu SD pentru a doborâ un guvern care cu brio a ghidat țara prin cea dificilă criză de la Marea Depresie încoace. Și atunci alianța de stânga va avea de suferit. De aia cred că verzii vor negocia cu actualul guvern si le vor acorda sprijin într-un fel sau altul doar pentru a limita puterea celor de la SD. Sincer, dacă - doamne iartă-mă și ferește-mă - aș fi liderul socialdemcraților - doamne-s mulțam că nu-s -  chiar i-aș ruga pe verzii să negocieze cu dreapta. Că anticipatele ar fi un dezastru...

Și uite așa am ajuns la motivul pentru care SD a reușit să treacă de pragul de 4% și să obțină 20 de scaune în parlamentul suedez: ziarele i-au evitat, efectiv i-au ignorat. SD n-a fost invitat la nici o dezbatere electorală și mulți au votat cu ei pentru simplul fapt că nu li se pare normal ca într-o democrație, media să se compoarte atât de nedemocratic (se zice nedemocratic?). Iar SD a jucat foarte bine rolul martirului.

În loc de a-i confrunta pe găinarii din SD cu argumente, media și ceilalți politicieni i-au ignorat, iar asta i-au deranjat destul de mult pe suedezi și unii au votat SD doar ca să le dea peste nas politicieniilor. Sincer, m-a deranjat și pe mine deoarece politica de integrare a imigranților chiar este un dezastru, iar evitând dezbaterea cu SD, media și politicienii le-au dat monopol la această întrebare. Mulți suedezi, mai ales din sudul țării, unde problemele integrării sunt destul de grave, n-au avut altă alternativă decât să voteze cu SD.

Sunt convins că dacă de exemplu Fredrik Reinfeld, liderul coaliției de dreapta, ar fi confruntat SD într-o dezbatere, SD n-ar fi intrat în parlament. Poporul suedez nu este xenofob, cel puțin mare majoritate nu este, dar mișcarea din 68, o mișcare socialistă la care mai toți jurnaliștii grei din Suedia a aparținut, l-ar fi criticat pe priministrul Reinfeldt, acuzând-ul că le oferă o platformă electorala xenofobilor. Cu alte cuvinte, media suedeză a băgat SD în parlament.

Încă o dovadă că nu trebuie să ai nu știu ce minte ca să devi jurnalist. Dar să știți că media așa a fost mereu în Suedia. Mulți jurnaliști suedezi se văd cavalierii corectitudinii politice. Mentalitatea lor de idioți, că altfel nu am cum să-i numesc, care este ”să nu discute cu rasiști”, a băgat rasiștii în parlament. Politicienii au spus deja că ar fi fost mai bine dacă SD ar fi fost incluși în dezbateri, că doar așa ar fi putut să-i dezbrace. Dar n-au făcut-o fiindcă idioții, jurnaliștii, i-ar fi îngropat deoarece au decis că ”nu se discută cu rasiști” și ei decid ce este corect sau nu în Suedia.

Pe bune, cât de tâmpit trebuie să fii? Adică, la interviurile de angajare în media, dacă ai un scor prea mare la testul de inteligență ți se spune, ne pare rău, dar căutam altceva? Este dovedit că cel mai  eficient mod de a lupta contra rasismului este prin informație, prin dezbateri în care argumentele rasiștilor sunt luate la rând și explicate. Doar așa poate lumea vedea cât de tâmpiți sunt xenofobii.

Acuma așteptăm; următoarea perioadă va fi decisivă. Suedia a mai avut guverne care n-au avut majoritate parlamentară, dar momentul pentru un asemenea guvern nu este foarte potrivit acuma. Dacă se întoarce criza? Unii spun că acest risc este real, iar atunci media suedeză a lăsat țara fără un guvern puternic care a dovedit că este lider mondial în gestionarea crizelor financiare.

Repet întrebare, din nou, așa cum am făcut-o de nenumărate ori aici pe blog; de ce au atât de multă putere habarniștii din massmedia? Că pâna la urma, la aceste alegeri, ei au strâns zero voturi...

B.