Paul Krugman a scris un articol foarte interesant pe blogul său despre ce trebuie făcut în timp de criză pentru a ieși din criză. El consideră că măsurile de austeritate sunt dăunătoare pentru economie și recomandă un grad de îndatorare și mai mare pentru a mări economia, creând așadar o inflație care ar ameleriora problema datoriilor. Idea de bază este că dacă te împrumuți și învestești banii, mărești PIB-ul și, împreună cu un pic de inflație, nivelul datoriilor relativ la PIB va scădea.
Dacă pe de altă parte toți încearcă să-și plătească datoriile în același timp, economia va deveni deflaționară - nu știu dacă ăsta-i termenul corect în română - și problema datoriilor va fi și mai mare. Articolul este scurt, are o diagramă și este foarte interesant ca deobicei. Îl puteți accesa aici.
B.
2 comentarii:
Krugman bate campii. Imprumuturile facute de stat pentru a creste artificial PIB-ul sunt o solutie foarte proasta, care n-a functionat nicaieri. Din fiecare leu investit de stat, cel putin jumatate se pierde sau se fura - si asta nu e valabil doar pentru Romania. Solutia e micsorarea fiscalitatii pentru a stimula sectorul privat. Iar datoriile pot fi reduse prin privatizari masive.
Adi, unul la mână, omul este laureat Nobel și a spus în 2006 ceea ce s-a întâmplat pe burse începând din 2007. Așa că să zici că bate câmpii este un pic, nu știu. Nu-s nici eu de acord cu tot ce spune, însă de acolo până să spun că bate câmpii este destul de mult...
Doi la mână; el nu spune niciunde că împrumuturile ar fi o creștere artificială al PIB-ului. Știu că știi și tu ce se întâmplă într-o economie în care prea mulți bani sunt economisiți. Iar dacă inflație n-ar rezolva nimică, ce crezi că o să rezolve deflație (aici vorbesc despre țări în general și nu despre România). Împrumuturile sunt menite să repornească rotițele economiei să se învârtă atunci când lumea este prea spăriată să cheltuiască sau să investească.
Trei la mână, ști și tu că nu apăr modelul suedez însă în Suedia nu se fură jumate din bani. Se fură, dar ești mult prea cinic în privință cu proporțile hoției.
Există într-adevăr momente în care trebuie redusă fiscalitatea. Ălea sunt atunci când economia crește. Concedierile în rândul bugetarilor din România țin foarte puțin de criză; sunt mai mult o schimbare structurală care trebuia făcută mai de mult.
Românii, adică cei care decid în București, fiindcă știu mai bine decât restul lumii, au așteptat până i-au amintit FMI-ul că acele schimbări trebuie făcute.
Nu te supăra că spun, dar România are aceleași probleme pe care foarte multe alte țări le-au avut și care le-au și rezolvat.
De ce este cazul României mai special decât alte cazuri? Teoria mea este pentru că noi avem mereu tendința de a încerca să inventăm roata.
Nu, eu susțin în continuare că ieșirea din criză este un împrumut masiv care trebuie investit EFICIENT. Trebuie să se vadă rezultate. Și românul să simtă că există un viitor.
Trimiteți un comentariu